The Monster♣h.s. {Book I & II}

1.

Am deschis ochii si am privit in gol. Ochii imi erau rosii si umflati de la plans. Am adormit aseara foarte greu gandindu-ma la faptul ca nu ma place niciun baiat. Un gest prostesc, nu? Mama imi spune ca sunt frumoasa asa cum sunt. Si ca interiorul e mai important decat exteriorul. Eee na, apoi nu sunt nici populara, nici talentata... La urma urmei de ce sa ma placa vreun baiat?
M-am frecat la ochi stergandu-mi obrajii fierbinti si umezi de la lacrimile care nici pana acum nu s-au uscat. Probabil am plans iar in somn

Mi-am scuturat capul si m-am ridicat. Mi-am pus picioarele goale pe podeaua rece si tare, trecandu-ma cativa fiori pe sira spinarii. Am suspinat si am intrat in baie. Am dat drumul apei de la chiuveta si priveam cum se scurge. Asa si viata. Daca nu stii sa o folosesti se risipeste. Iti curge printre degete si ajungi la concluzia ca nici macar nu mai stii cine esti.

Chiar asa, cine sunt eu? Sunt doar un om, un om ca toti oamenii. Si orice voi face nu voi fi vreodata mai diferita.

Am suspinat din nou si mi-am umezit fata simtind apa rece scaldandu-mi obrajii fierbinti. M-am dezbracat de pantalonii scurti si de maioul de pijama si am intrat in dus. I-am dat drumul iar apa fierbinte a inceput sa alunece pe corpul meu delicat, alintandu-l. Am observat cum aburii au inceput sa apara pe geamul cabinei de dus si am intins un deget desenand o inimioara. Nu stiu de ce, dar aveam impresia ca sunt singura pe pamant, insa ma simteam bine in singuratatea mea. Am inchis ochii si am continuat sa ma spal. Imi iubesc samponul cu aroma de menta. Imi place menta in general, ca tatei. Imi da un aer rece.

M-am clatit si am iesit din dus, infasurandu-ma in prosopul meu mare si moale negru. M-am sters bine si apoi m-am dus la dulap alengandu-mi ceva de imbracat. Dupa ce am pus lenjeria neagra pe mine, am imbracat o bluza alba pe care scria "... or ignore me, it's cool too." si blugii crem. M-am incaltat cu bocancii negrii pe care ii ador apoi mi-am luat geaca mea mare cu multa multa blana, de culoare neagra. Mi-am pus ghiozdanul in spate si am coborat.

-Pa mama, pa tata!

-Crys, nu mananci? *intreaba mama*

-Neah... *ezit eu* N-am pofta.

-Ok, pa scumpo!

Mi-am dat ochii peste cap si am iesit in graba pe usa. Cand sa pasesc pragul, dau nas in nas cu Ed. Ugh, nu il suport pe copilul asta. E asa de enervant. Mereu sta dupa mine, e mai rau ca un frate. Ne certam in continuu. Si cel mai rau, unii cred ca suntem impreuna. Yuck, numai gandul la aceasta idee imi face rau. Nu o sa fiu in viata mea impreuna cu el.

-Buna dimineata, Catherine, Harry! *striga el*

Il ingan si astfel ies si o iau inainte. Il aud cum converseaza cu parintii mei. Lingusitorul! Mereu a stiut sa se dea bine pe langa ei. Apff.

-Crys, asteapta!

Am lasat capul in jos si am marit pasul, prefacandu-ma ca nu l-am auzit.

-Stiu ca m-ai auzit!

Oftez si ma opresc. De ce am fost eu blestemata cu un asemenea copil dupa mine?

-Ai auzit de excursia de poimaine?

-Ce excursie? *intreb nedumerita*

-Mergem in San Francisco.

-"Mergem"? Mai bine ma calca trenul decat sa merg intr-o excursie cu tine. *rad eu*

-Foarte amuzant. Oricum, o sa mergi.

-Cine spune?

-Harry si Cath. Le-am zis si au fost de acord.

Am simtit cum sangele mi se urca in cap. A facut ce?! Acum va trebui sa merg intr-o excursie cu el pe capul meu. Grozav. Va fi asa oribil!

Ne-am continuat drumul inspre scoala, in liniste. Adoram aceasta liniste.