The Monster♣h.s. {Book I & II}

♣ Chapter 14 ♣

Heeeei, voiam sa va spun ca inainte sa cititi, poate treceti pe la cartea mea, Remember to forget, si lasati un vot si poate o parere. Va multumesc! O gasiti la mine pe profil

ENJOY!

                  .Catherine.

M-am uitat din nou cu mandrie la tot ce am realizat. Incaperea arata super. Totul alb, combinat cu o culoare calda, maronie. Scaunele erau legate cu o funda mare la spate, iar mesele erau rotunde, frumos aranjate. Baloane albe si maro erau agatate peste tot, parca asteptand sa fie sparte de copii.

-Mami! *aud o voce*

Raman pe loc. Ma va gasi ea. Aici este prea frumos ca sa imi iau privirea. inca ma uit si nu imi vibe sa cred. Cum viata mea a luat aceasta intorsatura. Dar ma bucur deoarece am un copil sanatos si frumos, un viitor sot grijuliu, mai pe scurt, o familie.

-Mami, mami! Ia uite!

Am intors privirea si am cascat gura cand am vazut-o pe Cath in rochita alba si eleganta, cumparata de mine. Arata asa adorabila...

Dintr-o singura piesa, simpla, cu mici pliuri din talie si cu o funda mare crem la spate, arata splendid. Pantofiorii ei albi din lac se potriveau de minune la tinuta.

A facut o pirueta si a ras cand s-a dezichilibrat, dar am prins-o la timp. Era splendida. Frumoasa ca intotdeauna.

M-a luat de mana si am mai aruncat o singura privire locului in care va fi seara mea cea mare, apoi am iesit. Soarele de afara era mare si razele sale imi mangaiau fata. O adiere usoara de vant mi-a fluturat firele rebele de par. Am inchis ochii, apoi i-am deschis uitandu-ma la Crystal.

Statea rezemata de mine, incruntata din pricina razelor de soare puternice care ii intrau in ochi. Am prins-o iar de mana si am inceput sa mergem. Va trebui sa luam un taxi, din cate am inteles, Harry mai are putina treaba.

Am facut din mana la primul pe care l-am vazut si am intrat grabita. Acesta a pornit.

-In centru, va rog.

Dar nu parea sa ma asculte. M-am incruntat si am repetat.

-In centru, va rog.

Nici de data aceasta nu a reactionat in vreun mod. Am vazut cum se indreapta spre iesirea din oras.

-Erm... Nu cred ca asta e drumul. *spun indignata*

-Logic ca nu este, Catherine.

Stai, vocea asta mi se pare cunoscuta. Am mai auzit-o undeva. De multe ori chiar..

-Louis...

-Chiar eu, Catherine, chiar eu. *ranji acesta*

-Mamii... *o simt pe micuta Crystal cum ma trage de tricou afundandu-si capul in materialul moale*

-Ce vrei Louis? *intreb rece*

-Ooo... Nu-ti mai aduci aminte de mine? Prietenul tau pe care l-ai respins?

Am tacut si am lasat capul in jos. Ce vrea tocmai acum? De ce imi face asta?

-Unde ma duci?

Am vazut cum pe fata sa se formeaza un zambet diabolic.

-Unde? *am tipat*

-Stai linistita. Ai sa vezi. Si nu mai tipa, iti sperii fetita.

M-am uitat la Crystal care acum avea lacrimi in ochi si suspina.

-Oh, iubita, nu plange! Totul va fi bine.

Am strans-o protectiv in brate si am sarutat-o pe crestetul capului. Tremura toata.