Fata Diavolului (1)

Psihologul

,,Pune-mă ca pe un semn în inima ta, ca pe un semn pe brațul tău; iubirea este puternică precum moartea și amară precum infernul: cărbunii ei sunt cărbuni de foc; violente sunt văpăile ei.”

Psihologul: te-ai simțit obosită în ultimul timp?

Proxima: Nu.

Psihologul: Simți ca părinții te influențează în vreun fel?

Proxima: Nu.

Psihologul: Dar este cineva care te influențează?

Lucifer: Da, eu.

Proxima: (zâmbește) Nu cred.

Psihologul: Te simți bine?

Proxima: Da! Cred ca nu mai au rost întrebările dumneavoastră.

Psihologul: Simt la fel. Ai prieteni imaginari cu care vorbești?

Proxima: Ce întrebare e asta?

Psihologul: Eu zic sa nu ne ascundem în spatele cortinei... te-am auzit si pe hol.

Proxima: Trebuie sa învăț să-mi tin gura de acum. Poate vorbeam de proastă ce sunt, na!

Psihologul: Nu prea cred, pentru ca subiectul pe care discutai avea un fel de noimă și părea ca asculți dupa un raspuns dupa ce puneai întrebări.

Proxima: Și ce? Dacă acum un om vorbește de unul singur înseamnă ca are ,,prieteni imaginari''?

Psihologul: Eu nu știu mai multe, dar am auzit niste lucruri care mă sperie și trebuie sa rezolvam problema asta.

Proxima: Extraordinar! Asta îmi mai trebuie! Să știe lumea că sunt nebună!

Psihologul: Nu ești nebună domnișoară, doar că mă sperie subiectele pe care vorbiți singură.

Proxima: Ma scuzați? Ce subiecte? Sunteți angajată în aceasta instituție și după toate facultățile dumneavoastră de rahat consider că ar trebui să știți ca există momente în care oamenii, da? Vorbesc singuri. De ce? Poate au avut o zi proastă! Ce spuneți de asta?

Psihologul: Spun că am sa te programez la un specialist si am sa îți sun si părinții în caz de nu mergi tu.

Proxima: Și de unde faceti rost de numarul părinților mei daca eu nu vi-l dau?

Psihologul: Dosarele școlii.

Proxima: Ah!

Și Proxima ieși afară trântind usa.

Lucifer: Cam nașpa Proxima...

Proxima: Știu! Ce-o sa zică ai mei???

Lucifer: Nimic... o sa creada ca esti bolnavă sau ceva.

Si așa a fost. Psihologul o programase pe duminica, dupa amiaza. Asa ca, fara sa ezite, intra pe ușa, in timp ce părinții plecara la cumpărături. Ședința dura o oră.

Elijah: Poți lua loc daca vrei daca nu stai în picioare.

Proxima: Ok...

Elijah: Preferi sa stai jos pentru ca te simti mai comod? Sau faci asta doar din simpatie, respect?

Proxima: Ce logica are? Eu am sa stau în scaunul meu, tu ai sa imi pui niste întrebări stupide, îmi arăți imagini...

Elijah: Ce fel de psiholog crezi ca sunt? Un tolomac?

Proxima:Cam da...

Elijah: Deci ești și impertinentă.

Proxima: Da! M-a trimis aici un psiholog idiot. Toată clasa a râs de mine! Nici nu știi cum ma simt!

Elijah: Atunci hai sa terminăm mai repede asta!

Proxima: De acord.

Elijah: Deci... ai un demon pe nume Lucifer care vorbește cu tine, din câte am înțeles, nu?

Proxima: Da...

Elijah: Și tu îl poți vedea, dar alții nu.

Proxima: Aha.

Elijah: Și mai poti vedea si altceva?

Proxima: Contează?

Elijah: Nu. E destul. Acum Proxima, să-mi spui tu mie... cum e sa vorbesti cu mine?

Proxima: Nașpa.

Elijah: Dezvoltă, presupun ca lui Lucifer nu-i spui nașpa.

Lucifer: mie îmi spune mai multe.

Proxima: Dar e totul în imaginația mea! De ce crede lumea ca eu sunt bolnava?

Elijah: Pentru ca așa este.

Proxima: Stai puțin... tu de unde știi ca Lucifer îmi vorbeste? Sunt destul de sigura ca nu i-am zis numele nici măcar psihologului.

Elijah: Sigur?

Proxima: Da... cred...

Lucifer: Ce prost ești Elijah !

Elijah: Prost ești tu Lucifer!

Proxima: CE?

Elijah: Mă gândeam cand ai sa te prinzi Proxima.

Proxima: Lucifer?

Lucifer: Surpriză?

Proxima: Ce surpriza? Ca alt om te aude si eu acum aflu?

Lucifer: Da? Adica nu era chiar asta. Psihologul asta este un... um prieten de-al meu.

Proxima: Mă faci sa ma întrebi daca au mai existat pacturi peste ani, înainte sa ma nasc eu.

Lucifer: Asta e alta poveste Proxima. Hai sa ne concentrăm pe Elijah. El este aici sa te învețe niste lucruri. Nu de psihologie!

Proxima: Mă speriați!

Elijah: N-are ce sa te sperie, doar Lucifer. În primul rând, nu poți vorbi, nici macar un șoaptă cu Lucifer pentru ca e prea evident!

Proxima: Cred ca mi-am dat seama de asta în momentul în care am fost programata aici.

Elijah: Heh heh! Dar acum serios... am o idee cum ați putea comunica: îi dăm lui Lucifer un corp de om, al unui baiat care se transfera la școala ta.

Proxima: Ce? Nu! Dumnezeu nu va fi de acord! Plus ca El nu vrea sa ne... atingem sau ceva.

Lucifer: Îți e frica de mine Proxima?

Proxima:Nu... numai ca nu vreau sa-l supar pe Dumnezeu...

Elijah: Nu te teme Proxima, de fiecare data cand Lucifer va încerca sa îți facă ceva va veți electrocuta.

Proxima:A bun... deci eu chiar daca nu am nimic cu asta o pățesc din vina lui.

Elijah: Pe cat punem pariu ca dupa ce îi vezi forma îi sari in brațe?

Proxima:Fie! Dar eu tot nu cred ca Dumnezeu va fi de acord!

Elijah: Ghici ce! Este! Pentru ca si el va trimite un inger sub forma de om, tot elev transferat, fratele lui Lucifer, sa aiba grija de tine, fiindcă el e ocupat.

Proxima: Asta suna... mult prea ciudat!

Elijah: Ai sa vezi ca o sa-ti placa, si de fiecare data cand mai aveti probleme... veniți la mine: asta e numarul meu.

Proxima: Când va începe procesul asta?

Elijah: De mâine. Dar transformarea de azi.

Astfel nu l-am mai vazut pe Lucifer din ziua aia... ci am vazut un băiat cu parul roșu, cu ochi negri... si un corp... fratele său arata si mai... nu pot exprima! De ce demonii si îngerii arată asa bine în forme umane?

Proxima: Acum avem nevoie de niste nume noi! Doar nu am să-i strig asa!

Elijah: Bună idee, te las pe tine Proxima, sa le găsesti nume pana mâine.

Lucifer: Vreau unul fain!

Îngerul: Nu ma interesează cum ma cheama, numai sa nu-mi schimbi multe nume.