Capitolul 4

13.3K 490 76
                                    

Sunt puțin dezamagită că tatăl meu a preferat să îmi comande telefonul de pe internet, de pe un site știut de el ca cel mai de încredere. I-am înghițit moftul și am decis să mai aștept încă câteva zile până comanda va ajunge la mine. După atâția ani fără un telefon, nu știu de ce mă simt atât de nerăbdătoare să am unul.

"Gata, comanda e trimisă." Tatăl meu a spus, lăsând în jos ecranul laptopului său. Îmi zâmbește, așa că îi returnez gestul și mai iau un pumn de popcorn din bol, continuând să mă uit cu el la televizor. Iubesc filmul ăsta, 'Avatar', e pur și simplu prea minunat. Deși l-am văzut de o grămadă de ori, nu mă pot sătura să nu îl privesc de câte ori am ocazia.

După ce filmul s-a terminat, eu am plecat leneșă în camera mea, ca să mă pun să dorm. Mâine e vineri, ultima zi din săptămână, iar apoi urmează week-end-ul. Habar nu am de ce săptămâna asta mi s-a părut obositoare. Niciodată nu mi s-au mai întamplat atâtea lucruri, precum cele cu grupul acela ridicol, cei 5.

Nu îmi pot scoate din minte ochii lui Lucas. Nu înțeleg de ce mereu când închid ochii, privirea lui de la cantină îmi apare în minte. Părea panicat, cu pupilele dilatate și schimbarea bruscă de temperament. Plus că azi a venit după mine până la jumătatea drumului, ca să îmi spună că i-a plăcut cum am cântat la orgă. Ce băiat ciudat. Exact ca și grupul sau.

Mă pun în patul meu și închid lumina lămpii de pe noptiera mea, ochii lui apărându-mi din nou în minte. Agh.

**

"Neața! Cum te simți, Saff? Melissa mi-a spus ieri că ai vomitat, dar nu am putut merge pe la tine să văd ce faci." O anunț pe Saffron atunci când o văd la cantină alăturată de Melissa. Le îmbrățișez pe amândouă și mă așez, prima dată punându-mi tava cu mâncare pe masă.

"E în regulă, știu deja. Mă simt mult mai bine, mulțumesc." Mă asigură și își bagă lingura cu mâncare în gură.

"Deci? Ți-ai luat telefon?" Melissa destinde atmosfera întrebându-mă, iar eu îmi ridic ochii din farfurie.

"Da, ei bine, nu. Tata a vrut să îl comand de pe internet, așa că mai am de așteptat până ajunge." Îmi dau o șuviță după ureche emoționată, fără să știu motivul pentru care mă simt așa.

"Oh, păi, înțeleg." Îmi răspunde tot ea.

"Ma bucur că îți iei telefon." Saffron îmi zâmbește.

"Și eu, sincer." Răspund iar telefonul Melissei sună. Se uită la apelant, dar nu răspunde.

Saffron și Melissa își dau niște priviri ciudate între ele, iar eu le privesc arcuindu-mi sprâncenele.

"Ce?" Întreb aproape răstit, dar ele încă se priveau dubios. "Ce aveți?" Continui.

"Uite, Mia, trebuie să îți spunem ceva, dar promitem că dacă tu nu vrei și nu ești de acord, nu vom merge." Saffron îmi spune grăbit, gesticulând prost. Îi fac semn să continuie. "Tina tocmai ne-a invitat pe mine și Melissa la o petrecere la piscină. Nu i-am dat încă răspunsul pentru că nu știam ce vei spune, și nu vrem să te superi pe noi." Saffron continuase cu o privire îngrijorată. Le-au invitat la petrecere? Ce înseamnă asta? De ce le-au invitat pe ele, iar pe mine m-au lăsat pe dinafară? Asta face parte din planul lor? Să le integreze pe ele neapărat în grupul lor iar pe mine sa mă lase singură? Nu înțeleg ce pun la cale și de ce nimeni nu m-a invitat pe mine.

"Oh." E tot ce pot spune. Îmi reglez vocea tușind, în timp ce prietenele mele mă privesc îngrijorate. "Bineînțeles că nu mă deranjează că mergeți la petrecere! Puteți face ce vreți voi, voi fi în regulă." Spun asta pentru că nu vreau să par egoistă și să nu le las să se distreze. Poate doar exagerez eu ca întotdeauna și îmi fac scenarii proaste în cap.

Make me | 1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum