Scintilla | Jjk&Kth [română]

☪4

 

"Ș-și îi place să se ghemuiască, deci fii sigur că te ghemuiești cu el în fiecare noapte și că îi dăruiești o mulțime de iubire." l-a  instruit cu asprime Woozi înainte ca Hoseok să se întoarcă în cameră pentru a-l lua pe Taehyung. În drumul său, Hoseok l-a trimis pe Woozi la Taehyung, când încerca să o găsească pe mama acestuia.

  "Taehyung, ți-am contactat mama, și ne pare rău să îți spunem asta- dar...mama ta nu mai vrea să aibă grijă de tine în continuare. Nu știm cum să îți spunem asta mai delicat, dar te dă afară." i-a spus Hoseok, un zâmbet patetic, mic, apărând pe buzele sale în încercarea de a înveseli băiatul trist. Lacrimile  au început să se adune lui Taehyung în ochi, lacrimile sclipitoare împodobindu-i obrajii.

  "E-ea nu mă mai vrea?" a murmurat Taehyung neîncrezător, îmbrățișându-l strâns pe Kookie. El și-a imaginat cum ar fi viața fără mama lui. Hoseok a luat imediat băiatul și l-a îmbrățișat strâns, lăsându-l să plângă cu voce tare pe umărul său. Asta l-a făcut pe Woozi să se grăbească înspre ei, atingând ușor umărul lui Hoseok.

  "Mr. Hoseok? De ce plânge Taehyung? Este încă trist sau acestea sunt lacrimi de fericire?" Woozi a atins cu blândețe pe piciorul lui Hoseok, privindu-și prietenul care plângea. Hoseok s-a încruntat la Woozi, și a fost destul de sigur că acesta a prins ideea.

   "Ce se întâmplă aici?" 

Hoseok s-a despărțit de Taehyung, care i-a apucat mâna vag, încă plângând. El și-a frecat nasul de hanoracul lui Hoseok. Hoseok a gângurit la asta, dar s-a întors spre colegul său de muncă și a afișat un zâmbet mic, compătimitor.

  " Jungkook-ah "

  "Am înțeles."

  Jungkook s-a apropiat de Taehyung și i-a atins ușor umărul. Taehyung s-a întors către el, iar Jungkook l-a luat cu blândețe deoparte și s-a aplecat pentru ca fețele lor să fie la același nivel, băiatul puțin mai scund decât el.

  "Ce e în neregulă, micuțule om?" întreabă Jungkook, dar Taehyung nu răspunde. El doar curpinde între mâinile sale mijlocul bărbatului, plângând pe umărul său. Jungkook își trece mâna ușor peste spatele lui, trasând cercuri netede. Eventual, această acțiune l-a calmat pe Taehyung.

  "M-mama n-nu mă i-iubește. " s-a smiorcăit Taehyung, străgând mai puternic talia bărbatului.

  "Ei bine, eu te iubesc și oricine nu o face pierde, micuțule îngeraș." i-a spus Jungkook încet, perechea mutându-se pe o canapea și așezându-se încet jos. Semăna cu Taehyung, dar nu îl cunoștea bine. Mama lui Jungkook îi părăsise când Jae a fost născut. El avea doar 12 ani atunci. Își disprețuia mama, dar uite-l aici consolând un băiat care încă își iubea mama groaznică. Atunci a realizat;

  Nu deveniți prieteni, el doar va pleca, precum toți ceilalți din viața ta. Nu îl cunoaște mai bine, și mai ales nu te îndrăgosti, va durea.