Până ne vom reîntâlni. {H.S}

4.Prima zi.

My heart is yours, it will be forever.-Harry

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

"Nu! Te rog, las-o in pace!" Ma arunc in fata ei, dar in zadar. O lovitura puternica in maxilar ma face sa-mi pierd echilibrul si sa scancesc de durere la contactul cu gresia rece din bucatarie.

"Tu sa taci! Nu esti cu nimic mai buna decat ea! Doua tarfe, mi-e scarba sa ma uit la voi."

Lacrimi fierbinti curg pe fata mea in timp ce strig cat pot de tare s-o lase in pace. Fata ei e plina de rani, iar mainile lui sunt patate de sange din cauza loviturilor repetate care par ca nu se mai termina. Corpul ei e intins pe jos aproape secat de viata si eu stau incremenita nestiind ce sa fac, cum sa reactionez in momentul asta. Nu am puterea necesara s-o apar, sa-mi apar ingerul protector, persoana care m-a adus pe lume si care m-a protejat mereu...nu pot s-o apar asa cum ma apara ea.

"Mama, rezista, te rog! Deschide ochii! Fa-o pentru mine si Jacob!".

"Spune-i adio."

"Jessica, trezeste-te!"

Ma trezesc buimaca cu o usturime infernala in zona ochilor si cu o durere groaznica de cap. Cea mai urata zi din viata mea pare ca nu se mai sfarseste in lumea viselor, ziua in care mi-am dat seama ca am trait cu un monstru in casa atatia ani de zile, ziua in care nu am fost in stare sa ridic un deget pentru a o proteja pe mama de propriul ei "calau".Mama statea si se uita cu mila la mine in timp ce ma ia in brate si-mi sopteste sa ma linistesc fiindca a fost doar un vis, un cosmar mai bine zis. Acelasi cosmar care ma bantuie mereu, aceeasi amintire din trecutul meu care nu-mi da pace si nu stiu daca o va face vreodata.

"Am pregatit pranzul, te astept in bucatarie sa mancam." Spune mama, mila citindu-se in ochii ei caprui, ridicandu-se de pe pat si iesind pe usa fara sa apuc sa-i spun ceva.

Ma ridic cu greu si ma duc in baie pentru a-mi face rutina de dimineata. Arat ca dracu, machiajul meu e intins pe fata, parul sta in toate directiile, iar ochii sunt injectati. Imi fac un dus rapid, ma pieptan, ma spal pe dinti si ma imbrac intr-un trening gri lejer, perfect pentru o zi de duminica. 

"Si ce ai facut bun de mancare?" O sarut pe mama pe obraz atunci cand intru in bucatarie, si mi iau cafeaua pe care mi-o pregateste in fiecare dimineata, sorbind incet din ea.

"Pui la cuptor cu legume, scumpo. Pune si tu farfuriile pe masa si chema-l si pe Jacob, te rog, eu n-am indraznit sa ma duc la el in camera." Aprob usor din cap si urc scarile catre camera lui Jacob, bat incet in usa, dar nu se aude nimic de pe cealalta parte. Imi fac curaj si intru fiind pregatita emotional pentru o cearta cu fratele meu, insa el nu e in camera lui si nici altundeva in casa. Uneori am impresia ca face asta intentionat, ca o face doar ca sa se razbune pe mama fiindca a divortat de tata si instanta nu a vrut sa ii ofere lui custodia copiilor, sufera foarte mult pe tema asta, dar nu-si da seama cat suferim si noi cand ne respinge asa, iar aici nu e vorba de mine, ci mai mult de mama care are nevoie de noi mai mult ca oricand. Cand am coborat, ea deja pusese mancarea in cele trei farfurii pe care le asezasem frumos pe masa pana sa ma duc dupa Jacob, insa cand m-a vazut doar pe mine a lasat privirea in jos, dandu-si seama ca a plecat inainte sa se trezeasca si sa vina la bucatarie.

Dupa ce am mancat, am ramas s-o ajut pe mama cu stransul mesei. A evitat sa ma intrebe despre visul pe care l-am avut, desii cred ca si-a dat seama ce am visat, nu e prima oara cand se intampla.

"Si ce planuri ai astazi?" Intrebarea ma ia prin surpindere, nestiind ce sa-i rapund. Nu m-am gandit la asta. E ultima zi de vacanta din vara asta plictisitoare.