Inima mea era mai mica decat un purice, iar in mintea mea isi faceau aparitia mii de scenarii legate de Harry si de ce se ocupa el. Imi era frica.
Imi era frica de pericolele care il pandeau la orice pas. Daca e un dealer? Daca e un criminal? Sau daca e pur si simplu baiatul care se uita la niste curse ilegale de masini si imparte cateva "sticle de apa"? Da, asta e, Harry nu ar face altceva, nu imi imaginez ca ar putea face altceva.
Muzica se auzea din ce in ce mai tare pe masura ce inaintam spre vechea fabrica de apa, luminile fiind mai puternice si mai sesizabile iar scartaitul rotilor depasind cu mult muzica care parea ca e facuta special pentru micul show la care asistam si eu. Am parcat masina undeva unde nimeni nu o poate vedea, coborand incet , asezandu-mi pantalonii negri de piele care imi veneau super mulati, corsetul care era facut din acelasi material si botinele care aveau adaugate cateva tinte pe toc, croindu-mi drum spre multimea de oameni stransa intr-un cerc.
"Inca o cursa castigata cinstit de catre nimeni altul decat de demonul nostru, Harry Styles!" Nu, asta nu poate fii adevarat, asta e o gluma proasta pusa la cale de ei. Fratele meu Jacob tocmai il imbratisa strans pe Harry de parca s-ar cunoaste de-o viata intreaga, lumea aplaudand si felicitandu-l pe iubitul meu, Harry al meu.
Pasii mei ma purtau din ce in ce mai aproape de el, riscand totusi ca privirea lui sa cada pe mine, iar efortul meu de a sta ascunsa fiind in zadar, insa tentatia e mult, mult prea mare si simt cum creierul imi spune sa stau pe loc, dar picioarele mele isi continua drumul catre el.
"Vreau revansa, Styles! Si o vreau acum!" Un baiat cu un trup destul de frumos, dar nu atat de masiv ca si al lui Harry se apropie de el, un zambet strengaresc aparandu-i pe fata, ducandu-si linistit tigara spre buze si expirand un fum gros.
"Lachowski, inca nu te-ai saturat sa fii invins?" Muzica era ca in filmele americane, filmele cu masini, curse cu masini. Fast and Furious, doamne astia se cred in filme.
Din perspectiva autorului.
Dar asta nu-i un film, asta-i viata reala. Jessica era in fata faptului implinit, inca nu constientiza, nu isi dadea seama ca ceea ce se intampla e real, nu credea ca Harry si Jacob au treaba cu lumea asta, era in stare sa jure si sa bage mana in foc, Harry era un inger, in ochii ei era cel mai bun, insa asa il vedea doar ea, si asta doar pentru ca nu stia cine este el cu adevarat. Insa nici ea nu e cea mai cuminte, e atrasa de pericol mai mult decat si-ar putea imagina, iar daca Harry a vrut sa ii ascunda asta pentru a nu-i rupe ingerului sau aripile de care avea nevoie, ea ii va demonstra ca aripile sunt negre, ca nici ea nu e prea departe de el, ca amandoi sunt la fel.
‐-------------------------End of A.POV-------------------
"Alege-ti partenera, Styles! Asta daca nu cumva iti este frica." Partenera?! Nu, chiar iti bati joc de mine. Nervii mei erau pusi la incercare, nu mai aveam control, iar acum stateam la mai putin de cinci metri de Harry, intentia mea de a sarii in masina fiind intrerupta de vocea lui.
"Mariè Diaz!" In momentul asta sufletul imi era spart in mii de bucatele si calcat in picioare de catre omul in care aveam incredere si de care incepeam sa ma indragostesc. Mariè statea langa el de parca i-ar fii iubita, iar el nu avea nicio problema cu asta. Am facut trei pasi in spate, dorindu-mi sa plec inainte ca lacrimile sa isi faca aparitia pe chipul meu, insa un piept tare si doua brate puse pe talia mea ma impiedica sa mai fac orice miscare.
"Ei bine, ce fata frum-....Jessica?!" Ma rugam ca Harry sa nu-l fii auzit pe Zayn atunci cand mi-a strigat numele, insa rugaciunile mele au fost in zadar atunci cand ochii nostri s-au intalnit. Mila se citea pe chipul lui, in timp ce pe al meu puteai citii cu usurinta ura, dezamagire si tristete.
"Acum, fetelor, cine vrea sa vina cu mine intr-o cursa de neuitat?" Glasul strainului care l-a provocat pe Harry se aude din nou, nemaistand pe ganduri si afisand unul dintre cele mai chipese zambete ale mele, înaintam spre barbatul langa care o sa am o cursa "de neuitat", asa cum spune el.
CITEȘTI
Până ne vom reîntâlni. {H.S}
General Fiction"Te rog, Harry, nu ma parasi, lupta pentru mine si pentru copilul pe care îl port în pantecul meu! Te rog!" Era atat de palid, dar totusi atat de frumos, iar ochii lui nu mai erau de culoarea jadului, acum de abia iti puteai da seama ca ochii aceșt...
