"I'll follow you and make a heaven out of hell, and I'll die by your hand which I love so well."
"Cafeaua asta e cea mai buna din oras, jur." Ochii lui verzi ca jadul ma priveau atent in timp ce sorbeam incet din cafeaua fierbinte, incruntandu-ma din cand in cand.
"Nu pot sa-ti dau satisfactie spunand ca e chiar cea mai buna, dar promit ca am sa ma obisnuiesc cu ea in timp." Zambeste usor aratandu-si minunatele gropite insotite de frumosul zambet care topeste pana si o inima de gheata.
"Haide, sa mergem, trebuie sa ma duc la supermarket sa fac niste cumparaturi." Ma scotocesc prin buzunar dupa bani, timp in care Harry ma intrerupe tragadu-ma de mana si urmarindu-l cum arunca cateva bancnote pe masa, uitandu-se mai apoi in ochii mei si ridicandu-se de pe scaun.
"Hei, am spui ca dau eu cafeaua astazi, nu joci corect."
"Daca am aprobat ca dai tu cafeaua, asta nu inseamna ca trebuie sa o platesti tot tu, asa ca misca-ti fundul spre masina mea, Wilde, si taci din gura sau poti sa o folosesti si la altceva, asta doar daca vrei."
Pret de doua secunde raman fara cuvinte si-mi deschid decat larg gura incercand sa-mi recapat calmul pentru a-i spune ceva, Harry observand insa asta reactioneaza mai repede ca mine si isi pune degetul aratator peste buzele mele, punand insa putina presiune.
"Ma refeream la mancare, iubito, la o cina impreuna, dar mintea ta putin cam perversa iti joaca feste in situatia asta."
Pufnim amandoi intr-un ras copios si copilaresc, contrazicandu-l total la mica lui remarca despre mintea mea.
"Dar acum ca venii vorba, nu ar fii rau sa faci si altc-."
"Oh, mai taci!"
Porneste frumoasa felina, motorul fiind aproape insesizabil de auzit daca nu esti putin mai atent, muzica auzindu-se incet in masina, marind putin volumul si fredonand in timp Harry facea slalom printre celelalte masini.
Oh, you're in my veins, and I cannot get u out,
Oh, you're all I taste at night, inside of my mouth,
Oh,you run away 'cause I am not what you found..
"Centura, domnisoara!" Un tipat scurt mi-a iesit printre buze atunci cand Harry a pus o frana brusca la semafor, amuzandu-se pe seama mea in timp ce m-am facut mai mica in scaunul meu.
"Asta a fost amuzant, putem s-o mai facem odata?" Mici lacrimi se scurgeau pe obrajii lui acum rosii de la atata ras, alaturandu-ma si eu lui la portia de *hai sa radem de Jessica* cu Harry Styles, protagonistul fiind insusi Harry Styles si bineinteles, eu.
"Nu a fost deloc amuzant, domnule."
"Ba da, trebuia sa-ti vezi fata. Dar acum vorbind cat se poate de serios, centura, te rog." Pe fata lui nu mai era nici macar o urma de zambet, minunandu-ma in sinea mea de cat de schimbator poate sa fie.
" Imi place sa traiesc periculos, deci am sa spun nu, de data asta."
"Interesant. Dar ce ai spune sa traiesti cu un om periculos?" Atentia mea era toata asupra lui si a micilor cute formate pe frunte in urma celor spuse.
"Harry, furtul de acadele de la copii mici si omoratul gandacilor nu mai e de mult un lucru periculos sau o crima."
Expresia de pe fata lui era de nedescris, nu stiam ce vrea sa insemne, nu puteam citii nimic, nu era confuzie sau uimire, fericire sau tristete, nu era nimic, fata lui nu arata nimic. Spre deosebire de el, eu eram curioasa sa stiu la ce se referea, ce inseamna la el a fii un om periculos.
CITEȘTI
Până ne vom reîntâlni. {H.S}
General Fiction"Te rog, Harry, nu ma parasi, lupta pentru mine si pentru copilul pe care îl port în pantecul meu! Te rog!" Era atat de palid, dar totusi atat de frumos, iar ochii lui nu mai erau de culoarea jadului, acum de abia iti puteai da seama ca ochii aceșt...