Capitolul 15

57 5 0
                                    

  Mint era în camera ei. Era exact cum a lăsat-o.

  —My Diamond, spuse Perlă, dacă doriți curăț eu camera.

  —Nu. Prefer să rămână așa.

  —Dacă asta doriți, My Diamond.

  —Argh! Este atât de enervant!

  —Ce, My Diamond?

  —Asta! Faptul că spui "My Diamond" și te comporți cu mine de parcă aș fi o regalitate!

  —Pentru că sunteți. My Diamond, nu mai suntem pe Pământ. Aici, trebuie să respectăm regulile.

  —Hă-ha... Prea bine.

  Mint s-a dus în locul unde era tabloul mamei sale. S-a așezat în genunchi și a început să se gândească doar la Victoria.

  —Sunteți bine, My Diamond?

  —Nu.

  —Vă lipsește acel om?

  —Normal, spuse tristă și cu lacrimile curgând lent pe obraji.

  —De ce nu ne întoarcem My Diamond? Până la urmă nimeni nu a observat că am plecat prima data.

  —Exact! spuse Mint. Nici măcar Green, care este super protectivă când vine vorba de mine, nu a observat. Perlă, ești GENIALĂ!

  —Orice ca să fiți fericită My Diamond.

  —Haide!

  Cele două încuia-se camera pe din-năuntru. Au ieșit pe geam și au traversat ușor pe lângă perete. Într-un final au ajuns la navele Rubinelor unde au luat una și au plecat.

  —Spre Pământ! spuse Mint fericită.

  —Spre Pământ, My Diamond.

Iubire pe timp de război (Yuri) Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum