Possessive Love - Harry Styles A.U. FanFiction - I. Syndrome

Capitolul 33

Fata i-a ramas aproape de a mea, dar ochii lui s-au racit. Parca privea prin mine. S-a ridicat intr-un tarziu de langa corpul meu firav si s-a asezat pe marginea patului cu capul intre maini. Am spus-o. I-am spus ca il iubesc. Trebuia sa ma simt usurata,  nu ca si cum as fi fost impuscata a doua oara. De ce nu spunea nimic? Era gresit? Era asa ciudat pentru el ca cineva sa il iubeasca? M-am ridicat si mi-am intins o mana spre el. Cand i-am atins umarul am simtit cum se incoarda, iar cand cealalta mana a mea a incercat sa ii apuce bratul, Harry s-a tras. S-a ridicat in picioare si a iesit pe balcon.

Nu puteam sa cred. Am fost aproape sa mor, iar el asta face? Ii spun ca il iubesc si nu o aud inapoi. De ce a trebuit sa ii spun asta? Rana glontului, a cutitului si cea cauzata de Harry erau prea mult. M-am asezat in pat si am inchis ochii. Tocmai mi-a fost refuzata iubirea. Tot sufletul mi-a fost luat si aruncat dracului. Mi-am dus o mana la bandajul gros si am gemut. Mi-am inchis ochii si am asteptat sa se intoarca, dar nu a facut-o. Am inceput sa plang incet. Ma simteam ca si cum totul a fost in zadar.  Venirea mea aici, toate lucrurile prin care am trecut, lupta ca sa supravietuiesc… toate nu mai contau. Si tot ce puteam sa fac era sa stau si sa plang. Am tot plans pana am adormit. Si nu e usor sa adormi inecata de lacrimi si sufocata de sughituri.

*

M-am trezit a doua zi. Aveam ochii rosii si abia m-am putut ridica din pat. Am coborat scarile mereu oprindu-ma cand simteam ca nu mai pot continua. Am mers asa pana in bucatarie unde Perrie m-a certat deoarece coborasem singura.

-          Unde sunt baietii? am intrebat uitandu-ma in jur.

-          La treaba, ar trebui sa ajunga din minut in minut.

Chiar atunci am auzit usa trantindu-se si am vazut cum lui Perrie ii incolteste un zambet pe buze. Am mers amandoua in sufragerie unde i-am vazut pe baieti cu gentile lor obisnuite negre la fel ca si hainele. Vorbeau intre ei si nimeni nu m-a observant cand mi-am facut drum spre camera lui Harry. Fiecare pas durea, dar nu voiam sa ma plang. Am intrat in camera si nu a durat nici doua secunde ca Harry a fost deja in camera cu fata aia nervoasa si scoasa din sarite.

-      De ce simti nevoia sa iti faci viata mizerabila? a intrebat el printre dinti. Odihna la pat! E asa greu pentru tine sa stai?

Mi-am inclestat dintii si nu i-am raspuns.

-       Alice! Acum te preface ca nu ma auzi? s-a rastit el.

-    Asa cum ai facut tu ieri? am intrebat inapoi in timp ce priveam pe fereastra. Nu voiam sa il privesc si sa plang.

Intrebarea mea l-a amutit. Stiam ca asa va face. Va tacea si ma va lasa aici, singura, in toata porcaria asta de iubire pe care o am pentru el.

-          De ce, Harry? am intrebat trista. Trebuia sa stiu.

-          Nu pot, a raspuns incet.

-        Ce nu poti sa faci, Harry? E la fel de usor ca uciderea unei persoane pentru tine! Imi spui sa ma duc dracului si gata, nu ma mai tine asa! m-am rastit inapoi.

Aerul mi se taia dupa fiecare cuvant. Mi-am pus mana pe bandaj si am tras aer adanc. Ochii aia verzi nu mai erau ai lui Harry. Erau pur si simplu ceva mort si negru. Era asa de imposibil ca ceva sa mearga bine mai mult de 2 minute?

-          Nu pot, a repetat putin mai tare.

-        Nici eu nu pot sa stau intre peretii astia si sa ma gandesc daca mai apuc o zi sau nu, dar am facut-o pentru tine! Eu am putut pentru tine! m-am rastit.

Am tusit cu putere si am simtit o usturime in gat.

-          Stai jos, Alice! a zis el apropiandu-se de mine.

-          Nu vreau sa stau jos! i-am taiat-o. Nu fac nimic pana nu imi spui ceva.

-          Nu pot! a repetat printre dinti.

-          Ce? Ce nu poti, Harry? Macar raspunde la asta!

Cuvintele imi erau intrerupte de o tuse seaca si dureroasa. Nu imi mai pasa.  Eram atat de nervoasa! Voiam sa stiu ce naiba era cu el.

-        Nu pot! a tipat el nervos. Acum stai jos pana nu mori! a zis si mai autoritar, dar nu l-am ascultat.

-      Nu fac nimic pana nu imi zici ceva Harry! Ti-am spus ca te iubesc, iar tu mi-ai intors spatele! Cine face asta? Cine, Harry, cine?!

-      Nu pot sa iti spun asta pentru ca asta au zis si mama si Gemma inainte sa moara! a strigat el inapoi.

Venele ii erau umflate si pumnii stransi ca si cum era gata sa ma ia la bataie. Tuseam cand mainile lui m-au luat si m-au dus la baie. M-a asezat pe blatul lat si rece de la chiuveta si mi-a ridicat tricoul. Mi-a dezlipit plasturele si a vazut o sangerare din locul unde glontul m-a strapuns. A curatat sangele si a pus presiune pee a. A injurat printre dinti si s-a aplecat la un dulap micut de unde a scos o trusa de prim ajutor. A scos un ac care avea un fir in el. M-a privit in ochi si a zis:

-          Asta o sa doara.

Apoi acul s-a trecut prin pielea mea si am strigat de durere. Mi-am inclestat dintii si am incercat sa stau cat mai nemiscata. Strangeam marginea blatului si imi incordam toti muschii incercand sa nu mai fiu asa sensibila si afectata de toate. Dupa ce a terminat a sters locul cu putin spirt ceea ce m-a facut sa icnesc si apoi m-a pansat la loc. M-a luat ca si pe un copil pe sus si m-a asezat in pat incet. Evita sa ma priveasca. Era inca devreme si el isi dadea jos hainele, pregatindu-se sa se bage in pat. A ramas doar in boxeri dupa care a tras draperiile negre facand intuneric in camera. Probabil “lucrase” toata noaptea. A venit la pat, a tras cuverturile si s-a bagat sub ele, intorcandu-se cu spatele la mine. M-am apropiat de el si mi-am sprijinit capul in palma. Mi-am dus o mana pe umarul sau dezgolit si am inceput sa ma joc cu degetele pe pielea lui fina. Mi-am inchis ochii si am luat o gura mare de aer.

-          Te iubesc, am murmurat incet aproape de urechea sa.

Nu credeam ca o pot spune mai tare, dar se simtea asa placut sa ma aud spunand asta.

-          Nu pot, a spus, inca fiind cu spatele la mine.

-          E in regula, i-am zis, incercand sa sun linistita, desi inima mi se rupea in mii de bucatele.

-          Nu e ca nu vreau… doar nu pot, a continuat incet.

-          E in regula, i-am repetat eu, inca plimbandu-mi degetele pe pielea lui.

Trebuia sa il inteleg. Adevarata iubire e atunci cand cineva te raneste, iar tu incerci sa il intelegi. Trebuia sa accept ca nu putea din cauza a ceea ce i se intamplase. Era in regula, tot asta repetam, crezand ca o sa doara mai putin, dar nu era chiar asa simplu. Inteleg. A fost ranit de cuvintele astea, dar cum poate sa creada ca si eu il voi rani asa?

S-a intors cu fata spre mine si m-a privit cu un mic zambet. Mi-a tras fata mai aproape si si-a lipit buzele de ale mele. Le-a frematat incet la inceput, dar apoi totul a devenit mai salbatic, eu oprind totul cand i-am simtit limb ape buza mea superioara. Ne-am zambit slab si apoi Harry m-a luat in brate. Spatele meu era lipit de pieptul sau si ii auzeam respiratia. Ii puteam simti inima batand si degetele lui impleticite cu ale mele strans. Il iubeam. Cu toate defectele lui, eu il iubeam si era cea mai frumoasa iubire. Chiar daca soarele stralucea de dupa perdelele groase, casa era intr-o liniste deplina care nu imi dadea de ales decat sa ma gandesc la ale mele. Respiratia lui Harry a incetinit, iar mana lui nu o mai strangea pe a mea. M-am intors incet cu fata spre el. Genele lungi si dese umbreau obrajii lui fini si rotunzi, iar carliontii ii erau dati pe spate si ii puteam vedea doar pe cei care ii atarnau peste urechi. Buzele ii erau intre-deschise si aerul cald imi batea pe fata. Avea cearcane sub ochi peste care mi-am trecut degetele. Cum putea un chip asa frumos sa ascunda atatea secrete? Mi-am lipit fruntea de obrazul sau si mi-am adus mainile intre piepturile noastre ca sa pot simti inimile noastre batand deodata. El a oftat si s-a foit in asa fel incat un brat de-a lui sa imi imbratiseze spatele si cu o miscare lenta mi-a sarutat fruntea.  La fel de repede pe cum s-a trezit a si adormit. Eu doar stateam in bratele lui si nu stiam daca sa fiu vesela sau trista. Ma simteam ciudat. Era ca si cum bucuria si supararea s-au combinat intr-un sentiment nou. Doar eu si Harry. Harry pe care il iubesc. Harry al meu.