Possessive Love - Harry Styles A.U. FanFiction - I. Syndrome

Capitolul 19

Va rog sa cititi in timp ce ascultati piesa pe care am atasat-o pentru o atmosfera mai buna si pentru a intelege ce i-a spus Harry lui Alice. :>

A trecut o saptamana in care eu si Harry nu ne-am vorbit deloc. Treceam unul pe langa altul in casa si nu ne salutam. Cand eram in aceeasi camera, abia daca ne priveam, iar daca eu aveam nevoie de cineva, rugam pe altcineva, chiar daca el era chiar langa mine. Era asa ciudat sa nu ii aud vocea. As fi dat orice sa imi vorbeasca chiar sa si tipe la mine, dar asta nu s-a intamplat. Parca nu existam. A fost atat de liniste in casa. Il mai auzeam doar can vorbea cu baietii, iar asta ma scotea din minti.

In primele patru zile am avut cosmaruri cu Joseph si ma trezeam noapte plangand, strigand sau toata transpirata din cauza viselor astea. Dar apoi au incetat, iar o parte din vin ape care o purtam s-a mai ridicat pentru ca nu revizionam in fiecare sear ace s-a intamplat.

E din nou luni,  iar Harry inca nu a vorbit cu mine. Daca el se comporta ca un copil rasfatat, asa o sa fac si eu. La naiba cu el!

HARRY’S POV

Imi vine sa omor pe cineva. Nu mai suport sa fiu in aceeasi casa cu Alice si sa nu ne vorbim! Nici macar nu ne privim! Ce e gresit cu ea? De ce se comporta asa copilareste? De ce trebuie sa aiba ea mereu dreptate? Stii ce? Nu ma mai intereseaza! O saptamana intreaga nu ne-am vorbit. Daca intram intr-o camera unde era ea cu Perrie si vorbeau, se opera si astepta sa plec. Cat de imatur e asta? Sau nu imi cerea niciodata mie ajutor chiar daca eram langa ea. O mai auzeam ocazional cand vorbea cu Perrie sau cu baietii.

Si acum Mike imi spune ca trebuie sa merg eu cu ea la o petrecere pompoasa sic a baietii nu vor fi acolo pentru ca are invitatie numai pentru o pereche si ca trebuie sa merg eu. Minunat! Acum trebuie sa merg la chestia asta afurisita. Daca ea se comporta ca un copil prost, asa o sa fac si eu. La naiba cu ea!

ALICE’S POV
Eram cu Perrie in sufragerie si ne uitam la televizor in timp ce povesteam. Inima mi s-a incalzit instant cand l-am vazut pe Harry langa noi.

-          Trebuie sa mergem la o petrecere numai noi doi, mi-a spus uitandu-se in ochii mei. Perrie plecam la noua, deci la opt sa incepi sa o pregatesti.

Si apoi a plecat. Desi vocea lui era dura si lipsita de emotie, mi-a topit sufletul. A vorbit. Am zambit discret chiar daca imi venea sa dansez de fericire.

Dar imi era mila de Perrie. Mi-a povestit ca urma sa aiba o cina romantica impreuna cu Zayn pe care voiau sa o aiba de mult, iar ea trebuia acum sa ma pregateasca pe mine. Puteam sa o fac si singura, iar ea nu trebuia sa mai faca niciun sacrificiu pentru mine. Asa ca am convins-o sa ma lase sa ma pregatesc singura. A fost foarte fericita cand i-am spus, dar nainte de a pleca, m-a ajutat sa imi aleg cateva variante de rochii.

Am incercat multe rochii si mi se parea ca niciuna nu mi se potriveste. Am incercat o rochie argintie de tip sirena, dar ma facea grasa. Am incercat una alba care avea un brau argintiu, dar asta arata prea simpla. Am incercat asa de multe rochii si niciuna nu mi-a placut. Am vazut in dulap o rochie albastra. Am scos-o ca sa o vad mai bine. Era lunga pana in pamant si e un albastru inchis, iar in partea de sus avea o dantela neagra cu inflorituri. In fata, rochia venea pana la baza gatului, dar dantela neagra pe materialul albastru o facea sa para mult mai eleganta decat era. Spatele era gol si se incheia cu un nasture in spatele gatului. Dantela insotea marginile rochiei, dar se opera sub abdomen. Materialul fin cadea in valuri frumoase. Era perfecta. Am luat-o cu niste sandale cu toc inalte negre. Mi-am ondulat parul si l-am prins intr-un coc dezordonat, cum poarta miresele, in varful capului si mi-am lasat cateva suvite mai scurte pe langa ureche ca sa arate mai bine. M-am machiat si m-am parfumat. Aratam bine. Speram ca lui Harry sa ii placa sis a nu considere prea “decent” rochia asta.