Femeia enigmatică

Capitolul 14 : Apariții

Ma apropii de coltul unde o asistenta receptionera isi vedea de treburile ei , clar neavand legatura cu postul in care era angajata .

- Iertati-ma...ahm...

Femeia nu isi lua nicio clipa ochii din telefon , insa imi raspunse :

- E vreo problema?
Normal ca e! Doar nu ma chinuiam sa ajung aici daca nu era vreo problema!

- Cum pot afla numarul de telefon al cuiva?

- Suni la centrala , draguta.

Imi asez coatele pe tablia rece a mesei si incep sa cantaresc ideea daca o pot intreba pe receptionera daca imi poate imprumuta telefonul ei. Dar cand imi ridic ochii si devin atenta , femeia parea destul de bagata la propriu in acea bucata de tehnologie , ce crapa aproape in mainile ei dure.

Imi rotesc privirea in intreaga sala , cautand un reper , insa nu ma las pagubasa.

- Sakura-chan! imi aud numele strigat , si intru intr-o stare de alerta , apoi ma rasucesc si dau cu ochii de baiatul cu parul blond ,ravasit de vant si o respiratie sacadata semn ca alergase.

- Baka! Nu mai alerga ! se auzi si o voce feminina undeva in spate , pe fundal.

- Gomen , Ino-chan ...

Blondina urmata de miniona Hinata , au intrat gafaind pe usa cladirii.

- N-Nar-ruto-kun , nu m-mai al-alerga a-a-asa ...

- Da, prostule , avem rochii si suntem fete! Asta nu iti spune ceva?

Ridic mainile in semn de capitulare , incercand sa pun capat conflictului.

- Hei , lasa-ti-o mai moale !

- Oh ,Sakura! exclama Ino cand in sfarsit ma remarca asistand "oripilata" la cearta celor trei. Esti in regula?

- Hai sa mergem , oftez dand dezaprobator din cap .

Naruto ma apuca de talie , corpul meu mulandu-se pe corpul sau si ma ajuta sa ma deplasez .

- Arati naspa .

- Dragut compliment , rad si o apuc pe blodina de degetul ce arata amenintator spre mine.

- Sakura-chan mereu arata frumos , sopti blondul , marind neintentionat pasul.

- Au , la naiba , Naruto, apreciez ca ma ajuti sa merg si ca ai venit pana aici special pentru asta , insa daca mai ai degand sa te grabesti , va trebui sa ma tarsai in urma ta ,pentru ca hmm... stii tu , am piciorul rupt.

- Gomen'nasai ...

- Ce dobitoc , marai Ino , incrucisandu-si mainile la piept.

Chicotesc usor , acoperindu-mi buzele cu mana, apoi oftez.

- Cat e ceasul?

- Ai pierdut doar prima ora , stai calma. Cat la suta te intereseaza desenul?

- De ce?

- Pentru ca niciunul dintre noi nu si-a scris lectia.

- In regulaaa... Nu am fost foarte atenta la drum cand am venit , cat mai avem de mers?

- O s-sa int-tarziem, ma asigura Hinata.

- Da' serios acum. Cand v-am intrebat cat e ceasul , mi-ati raspuns ca am pierdut ora de desen , acum ca va intreb cat drum mai avem ,imi spuneti ca o sa intarziem. Nu ati auzit de raspunsuri clare , fara subantelesuri ?