ᴇɴᴅ ᴏғ ᴛʜᴇ ɴɪɢʜᴛ * ᶜᴴᴬᴺᴮᴬᴱᴷ * PAUZA

Capitolul 22

Baekhyun se indrepta spre statia de autobuz rugandu-se sa nu fi pierdut ultimul autobuz din acea zi, altfel trebuia sa mearga pe jos o distanta destul de lunga. Era obosit si nervos. Nu avea chef de plimbari nocturne.

Loey nu s-a comportat normal astazi. A fost distant si rece. Lui Baekhyun ii place mai mult cand este amabil si dragut. Baekhyun ofta apoi  isi aminteste de ultima lui saptamana. Isi linge involuntar buzele atunci cand se gandeste ca el chiar a avut curaj sa il sarute pe Chanyeol. Zambeste usor apoi ee gandeste din nou la el, ceea ce il face sa ofteze. Chanyeol chiar nu era asa de rau precum credea. Defapt este chiar un tip destul de dragut si sensibil.

Il plac.
Oh Doamne! Eu chiar il plac....
La naiba...

Baekhyun incepe sa dea din picioare nervos cand realizeaza ca autobuzul nu mai vine. Trebuia sa discute cu Luhan. El sigur stia ca era chiar nebun sa admita ca ii place de Chanyeol. Era imposibil. Lui Baekhyun ii plac baietii calmi, linistiti, sensibili, cu vocea calda si un zambet dulce.
Chanyeol e opusul!  E obraznic, incapatanat, ii place sa se joace cu sentimentele oamenilor, e prea inalt, zambetul lui dragut e prea larg, ochii sai atat de caprui sunt prea mari....

el...el este asa de chipes...

Baekhyun continua sa se lupte cu propriile ganduri pana cand un zgomot se aude langa el. Autobuzul? Oh...
—Aici dormi in seara asta?
Baekhyun decide sa il ignore.
—Aaa, o faci pe inabordabilul. Amuzant. Puteam jura ca m-ai sarutat astazi.
Ochii lui Baekhyun se maresc la auzul vorbelor sale.
—Yaah! Nu trebuie sa imi amintesti!
—Mie imi spui? Saruti groaznic. A fost cel mai oribil sarut din viata mea.
Spuse Chanyeol incercand sa o faca pe baiatul dur.
Privirea lui Baekhyun cade in pamant. Tipul pe care il place tocmai a spus ca a fost oribil sa il sarute...? Asta era mult mai dureros decat parea.
—Aaa...daca exersezi putin...poate iti iese. Si...o sa stai aici sau urci?
Baekhyun stia ca Chanyeol nu are un suflet rau. Stia ca nu il va lasa acolo sa inghete. Dar nici nu voia sa ii cada la picioare.
—Doar de data asta.
Spuse urcandu-se in spatele lui Chanyeol luand casca.
—Gata?
Zambii el.
—Gata.
Spuse Baekhyun prinzandu-si mainile in jurul taliei lui Chanyeol profitand de situatie. Inainte ca vantul sa ii bata in fata, simtea mirosul parfumului lui Chanyeol si credea ca se indragosteste si mai tare. Isi pune capul pe spatele lui, strangand putin imbratisarea, apoi isi inchide ochi. Era atat de bine. Chanyeol tocmai i-a invadat inima.
In scurt timp, din pacate motocicleta lui Chanyeol se opreste in fata casei lui Baekhyun.
—Am ajuns.
Spuse el.
—Am observat.
Spuse Baekhyun dandu-i casca lui Chanyeol pregatindu-se sa plece in casa.
—Aa...cum a fost la lucru?
Intreaba Chanyeol rapid, coborand de asemenea.
—A fost obositor.
—Vrei..sa bei o ciocolata calda?
—Acum?
Baekhyun era curios de ideea lui Chanyeol.
—Mm. E o cafenea la cateva strazi de aici.
Baekhyun ramase blocat. Neonul ce batea deasupra lor ii permitea sa il vada bine si clar pe Chanyeol. Chanyeol avea obrajii rosii. Baekhyun era inca socat.
—Am ceva pe fata?
Intreaba el.
—Ai...ai rosit?
Intreaba Baekhyun.
—Poftim?! Nuu! Hah! Yah! Vrei sa mergi sau nu?! Nu stau dupa tine. Oricum am si alte chestii de facut.
—Bine. Mergi sa iti faci lucrurile.
Chanyeol era surprins. Nimeni nu l-a refuzat. Cine se crede el?!
—Poftim? Nu mergi?
—Sunt obosit.
—Urca.
Spuse Chanyeol prinzandu-i talia obligandu-l sa se urce pe motocicleta.
Dupa ce si-a pus casca, Baekhyun zambeste larg prinzandu-l pe Chanyeol in brate. Defapt murea sa mearga cu el oriunde. Aahh il placea din ce in ce mai mult. Asta nu e bine deloc.