ᴇɴᴅ ᴏғ ᴛʜᴇ ɴɪɢʜᴛ * ᶜᴴᴬᴺᴮᴬᴱᴷ * PAUZA

Capitolul 23

—Iti place aici?
—Da. E foarte dragut.
Baekhyun zambeste analizand detaliile din cafenea.
—Si...maine ai planuri?
Intreaba Chanyeol amestecand in cafeaua lui.
—Lucrez. Hei cafea la ora asta...o sa poti dormii?
—Cafeaua nu are efect asupra mea. Pana la cat lucrezi?
—Noua seara.
—Yah! De ce atat de tarziu? Toti termina programul la ora sapte.
—Mm...fratele tau este suparat pentru ca am lipsit. Ai spus ca l-ai sunat.
—L-am sunat. A spus ca este totul ok daca lipsesti.
—Chanyeol nu ma mintii. El a spus ca nu l-ai sunat. Loey nu minte. Il cred pe cuvant. Te rog sa nu imi mai faci probleme.
Chanyeol il priveste nervos. Se simtea nedreptatit.
—Ya! De unde stii ca el nu minte. Toti mintim.
—El nu. Este cel mai serios si perseverent om pe care il cunosc.

Pana si Baekhyun ii lauda fratele. Chanyeol nu s-a simtit niciodata mai enervat decat acum datorita comparatiilor dintre ei.

—Si eu?
—Hah?
—Eu cum sunt in ochii tai?
Baekhyun inghitii in sec. Era agitat. Sigur o sa scoate o prostie pe gura. Avea de gand sa ii spuna doar lucruri pe care nu le apreciaza la el insa...stralucirea din ochii lui Chanyeol ii spunea ca are nevoie sa auda niste cuvinte frumoase. Poate...Chanyeol era mult mai sensibil decat ar fi crezut el.
—Ai un suflet bun Chanyeol.
Fata lui Chanyeol s-a luminat vizibil la cuvintele lui Baekhyun.
—Credeam...ca imi vei spune ca sunt nesimtit, insuportabil, rece, nepasator...
—Nu. Nu esti niciuna din aceste lucruri. Bine... esti putin nesimtit, insa cred ca nu o faci din buna vointa.

Lui Baekhyun i-a trebuit tot curajul din lume sa isi puna mana peste mana lui Chanyeol cateva momente, apoi sa il priveasca in ochi.
—Cred ca poti sa fii mai bun. Trebuie sa faci niste progrese cu temperamentul tau. Te enervezi prea rapid, mai ales cand vine vorba de fratele tau. Pot sa vad asta.
—Cum ai stiut?
Chanyeol era surprins.
—Esti interesant. Imi place sa iti studiez comportamentul si reactiile. Esti diferit in preajma fratelui tau.
Chanyeol inghitii in sec apoi lua o gura din cafeaua lui.
Baekhyun voia sa spuna ceva cand stomacul sau tocmai a facut galagie.
Chanyeol zambeste in coltul gurii.
—Ti-e foame?
—Aa putin. Nu prea am avut timp sa mananc astazi. Mergem?
—Asteapta aici.
Spuse el ridicandu-se.
Baekhyun se uita dupa el confuz apoi il vede pe Chanyeol intorcandu-se cu ceva de mancare si un suc.
—Pofta buna.
Spuse Chanyeol punandu-i mancarea in fata.
—A-asta este pentru mine?
Intreaba Baekhyun aratand spre mancarea delicioasa din fata lui.
—Defapt am cumparat pentru mine doar...nu imi mai este foame acum. Daca tot e cald am zis sa ti-o dau tie..
Spuse Chanyeol incercand sa se scuze.
—Multumesc.
Baekhyun zambeste dulce privindu-l pe Chanyeol cum gusta din nou din cafeaua lui.
—Ah... tu cu ce te ocupi?
Intreaba Baekhyun.
—Aaa...defapt acum cu nimic. A-dica mi-as putea termina facultatea dar ce rost are?
Spuse Chanyeol.
—Nu ai terminat? In ce an esti?
—Ultimul an.
—Yaah! Si de ce nu te mai duci?! Urmeaza examenele.
—Neh...oricum nu o sa le trec. Ce rost are sa imi pierd timpul?
—Literatura?
—Da.
—De astazi o sa fiu profesorul tau personal. O sa iti dai examenele.
Spuse Baekhyun hotarat.
—Cine a spus ca sunt de acord?
—Nu trebuie sa fii de acord. Trebuie doar sa bagi la cap ce iti voi explica. Incepem maine.
—Maine?!
—Da.
—Ai spus ca lucrezi.
—Dupa ce vin de la lucru.
—La noua seara?
—Haide Chanyeol. Doar doua ore. E spre binele tau.
—Nu o sa fac asta!
Spuse el hotarat.
—Nu crezi ca daca ai termina facultatea si ai lua examenele rudele tale vor fi mandre de tine? Nu te-ar mai compara cu fratele tau. De ce nu vrei sa fii mai bun decat el?
—Nu as putea nici daca as vrea Baekhyun.
—Eu cred ca ai mai mult potential decat el. Sunt sigur ca poti sa reusesti. Trebuie doar sa iti doresti asta.
Chanyeol il priveste cum mananca si se intreaba cum o persoana asa mica si dragalasa ca el ascunde in interiorul sau un adevarat razboinic...