Winter // Nightfall (Partea I)

Capitolul douăzeci și nouă

      - Știi ce ai de făcut, așa e? șopti Simon și Arizona doar dă afirmativ din cap, semn că Winter i-a explicat detaliat cum se va desfășura această "tranziție"

      Arizona, deși a ales ce dorește să facă în continuare, totuși nu este atât de fericită în privința deciziei luate. Nu pare sigură pe ea și mă înspăimântă, nu a avut timp destul de gândit și mi-e teamă că mai târziu va regreta, dar nu va mai exista cale de întors.

      Tremura, efectiv tremura din fiecare încheietură și o înțeleg. Știu că nu vrea să ne sperie și nu ne spune ce are pe suflet, adică în inimă, care nu mai bate. Ea trăiește acum cu ajutorul sângelui lui Winter, ca un aparat vital. Organismul nu mai este uman, nu mai respiră, nici măcar nu clipește. Deși Winter cred că mimează aceste funcții pentru a nu se da de gol, și adevărat grăiesc, chiar reușește.

      Iubitul meu vampir este acum în oraș pentru a căuta o "ofrandă" care va fi nevoită să se sacrifice, ca Arizona să trăiască în continuare. Nu sunt de acord cu aceste lucruri, pentru că nu vreau ca nimeni să moară în favoarea altcuiva -doar dacă se oferă-. Însă Arizona a decis că vrea să trăiască în continuare, și e conștientă de aceste păcate, dar e de acord. Atunci sunt și eu. În viață nu e totul corect.

      - Nu voi mai avea vreodată familie, copii. În aproximativ optzeci de ani voi rămâne singură, fără nimeni pe lume. Nu știu cum voi face față. spuse ea

      - Îți vom fi alături până la ultima suflare, apoi, dacă nu poți face copii, mereu va exista în orfelinate un suflet care vrea să fie iubit.

      - Voi reprezenta un pericol pentru lume. Tuturor le va fi teamă de mine.

      - Nu va ști nimeni, vom ține secretă natura ta. Nu îți mai fă griji iubita mea, vei fi singurul vampir de pe această planetă pe care îl voi iubi necondiționat. spuse fratele meu Alex

      În cele din urmă, după multă chinuială și certuri, Alex a înțeles în sfârșit situația Arizonei. Și acum este alături de ea. Pentru că se iubesc enorm, am fost nevoiți să îi spunem și lui, adică ea a decis asta. Alex a trecut bineînțeles prin aceleași etape ca și noi: frica, confuzia, îndoiala, fuga, apoi în final înțelegerea și acceptarea. Repeta aceleași cuvinte ca noi: "în lumea aceasta totul este posibil, și real."

      Așteptam toți cu sufletul la gură momentul când Winter va avea să intre pe ușă cu un corp în brațe. Cel mai probabil își va folosi puterea de convingere pentru a-l ghida aici fără împotrivirea persoanei respective.
Este un moment crucial, în urmă cu câteva luni dacă cineva mi-ar fi prezis că aș lua parte la aceste evenimente aș fi râs cu gura la urechi și i-aș recomanda să reducă doza de ecstasy consumată. Aș fi crezut că aberează și are o imaginație extrem de bogată.
Așa că de astăzi, dacă cineva îmi va povesti lucruri ce par imposibile, pur și simplu voi înțelege.

       - Îi trimit mesaj mamei că plec din oraș cu Alex pentru câteva zile. spuse Arizona și noi ne conformasem

      Prin asta își va motiva absența pentru perioada ce va urma.

      Câteva momente mai târziu, s-a întâmplat ceea ce așteptam cu toții, Winter ajunsese acasă, urmat de un bărbat în vârstă de aproximativ cincizeci de ani, ce pășea ca pe aer. Era vizibil că dorința lui era de a fi cât mai departe de acest loc, dar puterile lui Winter reușesc să îl țină aici, tăcut și speriat.

      - Când ești pregătită, vom începe procesul.

      - Cum voi face asta? Caninii mei nu sunt dezvoltați.

      - Asta e partea grea, trebuie să muști, gâtul sau încheietura, apoi la gustul sângelui organismul se va transforma în unul de vampir și îți vor crește colții.