Capitolul 23 - In continuare cu mine

472 19 4
                                    

Imi pregateam o cafea, am verificat acasa mesajele. aveam un mesaj de la Mario in care imi spunea ca Liz are treaba in Italia iar totul ia o pauza timp de o saptamana.
-Doamna ? imi opreste gandurile Alfred.
-Da ?
-Ati primit o scrisoare, era lipita de poarta.
-Aw, multumesc !
Iau repede plicul, ii fac semn sa plece, parca imi era dor de "M" vroiam atat de tare sa-mi spuma ca pot sa-mi infig un cutit in inima lui Derek. Era in continuare cu mine acest "M" .
Ma asez pe canapea, las cafeaua pe masa. Deschid plicul cu grija, despachetez foaia "

Draga Katerina,
Tin sa precizez ca te-ai descurcat perfect, sper ca nu mi-ai dus dorul, am fost ocupat. Te-am urmarit putin, am vazut ca te-ai apropriat de Derek Richard, sper ca totul este ok intre voi. Pentru moment continua tot asa, o sa-ti trimit tot mai rar mesaje, doar cand voi avea nevoie de tine, am vrut sa stii ca nu am disparut. Ah, ar mai fii ceva, daca cineva devine suspicios, oricine sau un pericol, il omori ! Pana atunci nu-ti murdarii mainile de sange, prea mult.
Cu toata dragostea, al tau "M" ! "

Mainile incep sa-mi tremure de nervi, aveam o speranta ca-mi va cere sa-l omor pe Derek, dar se pare ca nu. Iau scrisoarea, o pun in chiuveta, iau bricheta si ii dau foc. Nu trebuia sa existe nicio urma, in ciuda faptului ca ma tenteaza ideea in a pastra toate sicrisoriile de la el si sa-l demasc politiei. Asta ar insemna sa intru si eu in inchisoare, drace chiar eram prinsa in jocul nenorocirilor in care sufletele mortilor danseaza pe nefericirea mea. Devenisem atat de poetica, ha ! Simt nevoia sa fumez, vreau o tigara, poate mai multe. Iau telefonul fix si apelez.
-Da doamna ? Se aude vocea lui Alfred.
- Alfred as avea nevoie sa mergi sa-mi iei un pachet de tigari Mallborro rosu scurt .
Inchid telefonul inainte sa mai aud ceva. Pufnesc extenuata de toata situatia de fata, ma indepartez de telefonul fix si merg ostenita spre canapea, ma arunc epuizata si rasuflu ca in sfarsit dau de un loc comod in care sa-mi adun gandurile. Trebuie sa-mi revin, sa ma comport ca si cum nu ma afecteaza ceea ce Derek imi spune si face... comportamentul sau animalic. Prefer sa ma calmez, sa-i accept toate amenintarile, va venii si vremea mea in care il voi distruge ! Imi suna telefonul, apare un numar privat, raspund usor stresata:
-Alo ?
-Ce faci draga mea ? O voce de barbat cunoscuta.
-Uite bine, dragul meu, ii raspund in timp ce incerc sa-mi dau seama cine e. Tu ?
-Destul de bine, vroiam sa te anunt ca ne-a chemat Mario la el. La 18:00 trec sa te iau.
-M-ai intrebat macar daca vreau sa vin ? era Derek clar .
-Stii bine ca o sa vii oricum.
Imi inchide, fara nimic altceva.
-UGHHHHH !
Urlu nervoasa in casa, strang delefonul cu nervi in mana, ma uit la ceas, era 16:28 trebuie sa ma pregatesc, dar inainte de toate sa-l sun pe Mario :
-Da scumpo ?! Imi raspunde entuziasmat ca de obicei.
-Ce se intampla in seara asta ? il intreb furioasa simtind cum venele mele se zbat.
-O mica petrecere, ma plictisesc, plus ca o sa ne distram, serios ! Nu accept un refuz.
-Dar Mario...
-Ne ne, vezi ca ti-am trimis o rochie, ar trebuii sa ajunga, vreau sa te vad cu ea, ultima creatie de la Chanel.
-Nu cred, pufnesc.
-Trebuie sa inchid scumpo, ne vedem, bizuu !
Imi inchide brusc fara sa mai asculte daca am ceva de spus, asa prieteni sa tot ai .
Merg sus la etaj, simteam nevoia sa-mi fac o baie fierbinte, ajung in baie, potrivesc apa, era fierbinte, aud soneria, cobor tepede jos, era Alfred la usa.
-Multumesc Alfred ! Deschid usa multumindu-i in timp ce-i smulg pachetul din mana si o inchid.
Mainile imi tremurau, simteam o agitatie in jurul meu, trebuia neaparat sa fac baia aia. Imi iau o scurmiera si o bricheta din bucatarie, urc la etaj, intru in baie, cada era pe jumatate plina, imi pun scrumiera pe marginea cazii, imi dau jos hainele, raman in pielea goala si intru in cada in timp ce apa fierbinte imi patrunde in piele si-mi da o stare de relaxare. Dar totul incepe sa devina un vis urat, amintirile care ma urmaresc, care nu-mi dau pace, John mai mult mort decat viu care ma privea. Imi deschid brusc ochii, rasuflu usurata ca iar nu am un cosmar. Imi iau pachetul, il desfac si aleg o tigara, o aprind cu grija, trag cu pofta fumul in mine, il capturez in plamani, iar dupa ceva timp il eliberez ingandurata, meru am considerat tigarils un mod a te scapa de ganduri.

CriminalaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum