" -Noapte buna iubitule!"
-Dar s-au nascut mai devreme cu 3 saptamani, sunt prematuri? Ii tineti la incubator? *intreaba Mihai*
-S-au nascut atat de devreme deoarece au fost doi. Deobicei se nasc mai repede. Nu, nu sunt tinuti la incubator, deoarece sunt mari, unul are 3500g, iar celalalt 3200g.
-I-am zis eu ca are burta prea mare! Daca nu facea doi cu siguranta facea unul de vreo 5-6 kilograme! *spun eu razand*
-Pot sa o vad? Pot sa ii vad pe cei mici? Pe Sonia? *o intreaba Mihai nerabdator*
-Da, cei mici deocamdata sunt in salonul pentru nou nascuti, iar mamica in jumatate de ora o sa fie mutata pe salon. Puteti merge sa ii vedeti pe cei micic, camera 202. *spune doctora zambindu-i*
-Va multumesc mult! *spune Mihai apoi se indreapta spre salonul celor mici impreuna cu noi*
Am alergat nerabdatori spre salonul celor mici, iar cand ne-a aratat asistenta patutul lor, ne-am inmuiat toti. Erau doi ingerasi care dupa parerea mea semanau foarte mult cu Mihai, mai ales baietelul. Fetita aducea putin cu Sonia, iar baiatul avea decat buzele ei. Erau asa de mici si frumosi.
-Cat de scumpi sunt, puisori mei! *spune Mihai emotionat*
-Buna ingerasilor! *spun apucandu-l pe baietel de manuta.* Uite ce manuta mica are, doamne cat de frumosi sunt! *spun emotionata*
-Sunt foarte frumosi! Sa fie sanatosi si sa va bucurati de ei! *spune Laly cu lacrimi in ochii*
-Multumim! *spune Mihai*
Dupa aprope jumatate de ora, Sonia a fost mutata in rezerva impreuna cu cei mici. Era foarte emotionata, dar si fericita. Nu ii venea sa creada ca are doi copilasi atat de scumpi. Ea se simtea bine, dar avea micile dureri de dupa nastere. Trebuia sa se recupereze pentru a se putea ridica din pat, sau sa ii tina pe cei mici in brate.
-Vezi, ti-am zis eu ca ai burta prea mare! *chicotesc eu*
-Da, dar am facut doi nu 5 cum spuneai tu! *chicoteste ea*
-Ehe, stai sa ajungi acasa, sa vezi nopti nedormite! *rad eu*
-Si tu crezi ca scapi? Eu cu unul si tu cu celalalt! *chicoteste ea*
-Ah, sa vezi cate nopti nedormite o sa avem cu cei mici, dar deabea astept! *spun entuziasmata*
-Mie imi spui! Vreau acasa, m-am saturat de spitalul asta! *se plange Sonia*
-Esti aici de aprope o zi si tu spui ca te-ai saturat de spital? Mai stai inca 2-3 zile aici. *chicoteste Mihai*
-Pffff... Iulia!
-Da? *ii raspund eu curioasa sa vad ce vrea*
-Adu-mi si mie pe cei mici!
-I-Imi este frica sa ii iau in brate, sunt prea mici! *spun eu speriata*
-Hai ma, nu iti fie frica! Hai adumi, vreau sa ii tin in brate! *spune fericita dar si emotionata*
Ma duc la patut si ma uit la ei. Erau asa de mici si imi era frica sa pun mana pe ei. O ridic incet pe ce mica de jos, findu-mi frica sa nu o scap si ma indrept spre patul Soniei.
-Doamne, cat de mica este! *spun in timp ce i-o asez in brate Soniei*
-Scumpa mea! Cat de frumoasa esti! *spune deea mangaindu-i manuta cea mica*
-M-am dus inapoi si l-am luat si pe cel mic, care era putin mai greu decat fetita, semn ca el era cel cu 3500g. Se cunoaste ca este barbatel. Cand l-am luat in brate am avut un sentiment foarte placut si eram foarte emotionata.
-Iti sta foarte bine in postura de mamica. *chicoteste George*
-Crezi? *il intreb zambind, privindu-l pe cel mic*
-Are dreptate, chiar iti sta bine! *il aproba Sonia*
-V-ati hotarat ce nume o sa le puneti? *o intreb in timp ce il asez pe cel mic in brate*
-Pai pe baietel o sa il cheme David, cum deja am stabilit, iar pe fetita Sasha. Ce spui? *spune zambind privindu-si puisori*
-Sasha? Este un nume foarte frumos! *spun zambind privindu-i pe cei mici*
-Fetita mea o sa aiba nume de rusoaica! *chicoteste Mihai*
-Rusoaica noastra mica! *spun eu privind-o pe cea mica*
Peste cateva zile.
Sonia si cei mici au venit acasa. Le pragatisem impreuna cu Mihai camera, deoarece a mai trebuit sa luam un patut roz si hainute. Am vopsit pereti jumatate albastri, jumatate Roz si a iesit perfect. Mai cumparasem un cosulet roz, un leagan si toate necesare pentru fetita, deoarece pentru baietel pregatisem totul. Eram foarte emotionata si deabea asteptam sa ajunga cei mici acasa. Ii iubeam foarte mult si erau ca si copii mei. I-am asezat pe cei doi in patut, dupa ce au adomrit, iar Sonia s-a dus la ea in camera sa se odihneasca. Acum eram cu George la mine in noi in camera. Stateam cu capul pe pieptul lui, el mangaindu-mi parul.
-Nu am apucat sa vorbim zilele astea, dar sa stii ca mi-a fost foarte dor de tine, iubitule! *spun uitandu-ma in ochii lui, apoi i-am plasat un sarut pe barba usor crescuta. Ii simtisem lipsa si imi era dor de momentele in care noi stateam in pat, soptindu-ne unul altuia cuvinte frumoase. Il iubesc si nu as rezista nici o clipa fara el, doar eu stiu cat de greu imi este cand el nu este langa mine sau cand noaptea nu ajunge acasa, deoarece are unele treburi de rezolvat. Nu imi comvine ceea ce face si stiu sigur ca nu doar afacerea cu prostituate o are, mai este ceva la mijloc, dar nu voiam sa il supar cu intrebarile mele si oricum stiam ca nu avea sa imi raspunda.*
-Si mie mi-a fost tare dor de tine scumpo! *spune apoi imi plaseaza un sarut pe frunte*
-Te iubesc enorm! *ii spun apoi ma ridic la nivelul lui si il sarut, imi era foarte dor sa simt gustul buzelor lui moi.*
-Te iubesc! *spune dupa ce am rupt sarutul din cauza lipsei de aer.
Am inceput sa ne sarutam din nou, acum mult mai apasat si salbatic. Simteam o nevoie nebuneasca sa il simt intrutotul si voiam sa ma faca din nou a lui. Numai eu stiu cat am stat cu frica in zilele astea cat a fost plecat in Kiev. Imi era frica sa nu pateasca ceva, dar ii multumesc lui Dumnezeu ca nu a patit nimic. Acum el era deasupra mea, o mana o avea pe spatele meu, sub bluza mea, mangaindu-ma, iar cealalta era pe abdomentul meu, muschii mei contractandu-se la atingerile lui delicate. Am preluat eu controulu, fiind deasupra lui, atunci cand eu ramasesem doar in lenjeria intima.
-Cat mi-a lipsit asta! *geme in sarut*
Nu am raspuns, doar am schitat un zambet, continuand sa il sarut. Am intrerupt sarutul, doar atunci cand i-am dat tricoul jos, apoi urmand pantaloni, ramanand doar in boxeri lui negri. Erectia lui era preminenta si se accentua din ce in ce mai mult. Stiam ca si el ma dorea la fel de mult ca si mie. George a preluat din nou controlul, descotorosindu-se de bucatile de material care ne mai acoperea corpul. A scos pliculetul colorat din dulapiorul de langa pat.
Ceea ce a urmat a fost magic, George ducandu-ma pe culmile placeri. I-am simtit atat de mult lipsa si voiam foarte mult sa il simt cu totul. Noaptea noastra a fost magica, George s-a purtat foarte frumos cu mine si ne-am soptit cuvinte frumoase unul alteia. Dupa ce am facut dus, ne-am asezat amandoi in pat, dar cand sa inchid ochii, i-am auzit pe cei mici plangand. M-am ridicat din pat si am alergat spre camera lor. Sonia sigur era obosita, asa ca am vrut eu sa am grija de ei in noaptea asta, sau ce a mai ramas din ea, avand in vedere ca era ora 4:30 a.m. Le-am pregatit repede biberoanele apoi m-am intors la ei si i l-am asezat celui mic pe o perna asa incat sa poata sa suga, iar pe fetita am luat-o in brate. Era o scumpa, de fapt amandoi erau si imi venea sa ii pupacesc intr-una.
-Cine este fetita frumoasa si cuminte? Sasha este! *spun eu vorbin cu cea mica iar ea schiteaza un zambet, era asa de dulce*
Dupa ce a adormit, am pus-o jos si am vazut ca si baietelul adormise. Dormeau ca doi ingerasi si erau niste scumpi si nu ma saturam sa ii privesc.
-Hei! *am auzit vocea ragusita a Soniei, semn ca abea se trezise* I-ai adormit tu? *spune apropiindu-se de patuturile celor mici*
-Da, du-te si odihneste-te, o sa ramn eu cu ei sa adorama bine! *spun in timp ce ii priveam pe ce doi ingerasi
-Merci, chiar am nevoie sa ma odihnesc sunt super obosita! *spunea ea inabusind un casca*
-Hai du-te si dormi! Vorbim maine de dimineata! *spun eu puanand mana pe umarul ei*
-Merci mult! *spune punandu-si mana pe mana mea*
-Nu ai pentru ce, scumpo! Somn usor! *spun schitand un zambet calduros*
-Merci la fel! *spune apoi le plaseaza celor mici cate un sarut pe frunte, apoi pleaca*
Am mai ramas cam un sfert de ora cu cei mici ca sa ma asigur ca au adormit complet apoi m-am indreptat spre camera mea. Am deschis usa usor, nevrand sa il trezesc pe George.
-Hei, nu dormi? *spun vazand ca era treaz, uitandu-se la televizor*
-Nu, te-am asteptat! Ce fac cei mici? *intreaba in timp ce imi face semn sa ma asez langa el in pat*
-Au adomit, sa vezi cat de frumos domr. Iti vine sa ii mananci la cat de scumpi sunt! *spun entuziasmata*
-Ii iubesti foarte mult, nu-i asa? *ma intreaba dupa ce imi plaseaza un sarut pe frunte*
-Da, sunt ca si copii mei! Ii iubesc enorm!
-Ce o sa faci cand o sa ai si tu copii?
-Nu stiu, dar cert este ca o sa iii iubesc enorm! Deabea astept! *spun emotionata*
-Serios?
-Da, dar cred ca mai este pana atunci!
-Cum vrei tu!
-Adica?
-Pai tu o sa te chinui cu ei, nu eu! *chicoteste el*
-Adica? Tu nu o sa ma ajuti deloc?
-Nu, or sa planga toata ziua, nu vreau!
-Eh, lasa! Sa te vad atunci, daca poti sa stai departe de ei! *chicotesc eu
-Eh, vedem noi!
-Noapte buna iubitule!
-Noapte buna iubito! *spune George apoi ma saruta.
M-am asezat mai bine in pat, capul il aveam pe pieptul lui, iar el ma tinea strans in brate. De cand a avenit nu prea am avut timp sa stau cu el ca am fost foarte zdruncinata si ma tot invarteam pe aici sa terminam camera celor mici.
Va iubesccc <3 Va multumesc ca imi cititi povestea :* Sper sa va placa .. In urmatoarele capitole vas sugera sa va luati servetelele langa voi.. Cred ca o sa ma omoratii :* Va iubesc si va multumesc multt <3
Capitol editat [4.03.2016]
CITEȘTI
Frica,Ura si Iubire!
Romance(FINALIZATĂ) Volumul I din seria Iubirea Învinge! Ce se intampla cand totul este din ura.. ? Cand ea il uraste atat de mult incat incepe sa simta ceva pentru el. Ce se întâmplă când două lumi total diferite se ciocnesc? Când întunericul întâlne...
