Capitolul 38

3.6K 136 0
                                    

                                              " -Of, bine! Doar ca nu vreau sa te pierd.." 





-Ei bine, George.. Ma considera moarta din ziua in care tatal lui a murit. Accidentul a fost provocat din cauza mea. Nu o sa imi iert niciodata asta.




-Nu spuneti asta, nu cred ca dvs ati provocat asta! *spun incercand sa o calmez*



-Ba da, doar din cauza mea s-a produs accidentul. Daca nu ma certam cu el, daca nu ii scoteam ochii ca este rece cu mine si ca umbla cu altele, el ar fi fost atent si nu ar fi intrat in tir.



-Oh, nu va mai consumati. Asa a fost sa fie, nu este vina dvs pentru asta.



-Ba da, este doar vina mea!




-Dar George ce are cu dvs? De ce va invinovateste?




-El..el tine cu tatal lui, il iubea enorm. Iar pe mine, ei bine, el chiar ma uraste. Eu.. eu am vrut sa ma razbun pe tatal lor ca umbla cu altele si l-am inselat. Stiu, m-am comportat ca o femeie ieftina, dar ma simteam foarte rau. Dar nu am fost atenta, iar George a aflat si de atunci, mi-a spus ca eu pentru el sunt moarta. Iar accidentul in care tatal lui a murit, a facut situatia si mai complicata. Este doar vina mea! *spune aceasta, lacrimile curgandu-i pe obraji*




Ii intelegeam durerea si stiu ca ii este foarte greu ca propriul ei copil sa o urasca. Nu am trecut prin asta si nici nu imi doresc, dar imi imaginez cat de greu trebuie sa ii fie. Nu cred ca exista durere mai mare decat aceea de ati pierde sotul si mai ales fiul. El o ura si durerea cu care trait in toti anii astia era extrem de mare, se vede si pe chipul ei, si in ochii ei. Nu stiam cum sa reactionez, totusi a platit chiar foarte grav pentru pacatul ei si chiar daca a gresit, George ar trebui sa o ierte, totusi e mama lui.




-Imi pare rau, nu este vina dvs. Nu trebuie sa va mai consumati atat! *spune incercand sa o incurajez*



-Eh scumpo, mi-am facut-o cu mana mea! Daca nu m-as fi comportat ca o imatura, totul ar fi fost bine acum, iar el, iubirea vietii mele ar fi fost langa mine acum. *spune femeia, stegrandu-si lacrimile reci*



-Nu va mai consumati, va rog! Va promit ca o sa incerc sa fac tot ce imi sta in putinta sa il fac pe George sa va ierte! *spun luand-o in brate apoi*



-O scumpo, esti atat de buna, dar el nu ma va ierta in veci si in mare parte are dreptate. Nu trebuia sa fac asta, sunt o femeie.. Usoara! *spune strangandu-ma in brate*

Frica,Ura si Iubire! Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum