"-Hey, ce ai facut nebunule?"
Peste o luna.
Razele soarelui isi faceau simtite prezenta, trezindu-ma din somnul meu dulce. M-am ridicat in fund, frecandu-mi ochii pentru a elimina ceata ce se formase din cauza somnului. M-am uitat in dreapta mea si am vazut ca George nu se afla aici. M-am ridicat lenesa din pat si m-am dus la dulap, scotandu-mi o preche de pantaloni de blug scurti si un ticou mai lalai pe umar, alb. Dupa ce mi-am facut necesitatiile de dimineata m-am imbracat si m-am indreptat spre camera bebelusilor. Am deschis usa usor si am vazut ca Alexia era treaza iar puturosii mei mici inca dormeau.
-Buna dimineata printesa! *spun luand-o in brate*
Dupa ce i-am plasat un sarut parinteste pe frunte, m-am indreptat cu ea spre dulap si i-am scos o rochita roza in care o voi schimba.Dupa ce am terminat cu cea mica, vad ca baietii nu au de gand sa se trezeasca, asa ca am luat-o pe Alexia si am coborat jos. Acolo, surprinzator nu era decat Laly.
-Buna dimineata! *spune zambindu-mi calduros*
-Buna dimineata Laly, unde sunt ceilalti? Stii cumva unde este George? *o intreb in timp ce luam pireul bebelusilor din frigider*
-Pai, cred ca sunt in oras, iar George a spus ca are treaba si ca o sa te sune dupa ce termina.. *Spune Laly pregatind mancare*
-Treaba? Ce treaba? Nu putea sa imi spuna si mie sau sa ma trezeasca ca sa ma anunte?? *spun suparata*
-Nu stiu..
-Mda...
Dupa ce i-am dat celei mici sa manace, m-am intors sus, in camera celor mici si i-am vazut pe baietii jucandu-se in patuturile lor.
-Buna printii mei, ce faceti? *spun lasand-o pe pe Alexia in tarcul de joaca, luandu-i pe fiecare in brate, schimbandu-i.*
Dupa ce am terminat cu cei mici, i-am dus pe rand jos, dandu-le celor mici sa manance, apoi i-am pus in carut, plimbandu-i prin gradina plina cu flori. Am incercat sa il sun pe George de cateva ori, dar avea telefonul inchis, la fel si Mihai, iar Elisa si Sonia au spus ca nu stiu unde sunt. Ceva era putred la mijloc si nu imi vine sa cred ca el a uitat ce zi este astazi. Dar..poate asta nu este atat de important asa ca..mai bine lasa..
Am stat cu cei mici in gradina pana cand au adormit, apoi i-am dus in casa, punandu-i in patuturile lor. M-am dus la mine in camera, m-am asezat in pat, dand drumul la TV. Am luat telefonul de pe dulapior si l-am apelat pe George. A sunat de trei ori, apoi a raspuns.
Comversatie telefonica.
-Da?
-George? Ce naiba se intampla? Am incercat sa te sun de cateva ori si aveai telefonul inchis! *spun disperata*
-Iulia, am ceva treaba si nu pot sa vorbesc! *George*
-Puteai macar sa imi trimiti si mie un amarat de mesaj ca sa imi spui nu sa stau ca proasta ca pe ghimpi gandindu-ma ca s-ar fi intamplat ceva rau! *spun rautacioasa*
-Iulia..
-Nici o Iulia, te doare fix undeva de mine.. In fine, te las, ai..treaba!*spun oftand adanc*
-Nu face asta!
-Ce sa fac? In fine, pa! *spun si inchid telefonul*
Sfarsitul comversatiei.
Am stins telefonul si l-am aruncat mai incolo in pat, dar a sarit jos pe podea. Aveam o mie de nervii! Il doare fix undeva de mine, macar un amarat de sms putea sa imi dea, ce naiba! Ma durea capul foarte tare din cauza nervilor, asa ca am luat o pastila.Nici anul trecut nu a fost langa mine de ziua mea si se pare ca si anul asta va fi la fel.. Toata lumea a uitat, in fine..ma cred prea importanta. Pe cine ar interesa ca astazi este ziua mea de nastere si ca implinesc 20 de ani.. Asa e, pe nimeni!Si George ce naiba are de facut atat de important incat nu putea sa ma suna sa imi spuna? In ce naiba s-a mai bagat de data asta? La naiba cu toata porcaria asta!Usor usor, somnul si-a facit aparitia, eu adormind plangand.
-Iulia, trezeste-te! Iulia! *vocea blanda a Elisei se auzea, trezindu-ma din somnul meu adanc*
Mi-am deschus ochii, clipind de cateva ori.
-Ce s-a intamplat? *intreb inabusind un cascat*
Cand m-am dezmeticit mai bine, am vazut ca in camera mai erau doua fete. Una avea in mana, cred ca o rochie crem.
-Trezeste-te, du-te repede si fa un dus si hai sa te pregatim! *spune Elisa*
-Ce se intampla aici? *intreb comfuza*
-Iulia, sunt invitata la o petrecere si tu si Sonia veti veni cu mine, ca invitatele mele. Scuze ca nu te-am anuntat din timp, dar abea de dimineata am aflat.*spune ea dandu-si cu mana pe frunte*
-Poftim? Petrecere? Cat este ceasul? *intreb nedumerita*
-Da, are legatura cu firma mea.. 14:45, la 17:00 trebuie sa fim acolo! trebuie sa fim acolo. *spune impingandu-ma de la spate spre baie.
-Poftim? Si cand o sa am timp sa ma pregatesc? Cu ce ma imbrac? Cum imi fac parul, make-up? *spun oprindu-ma in usa baii*
-Nu iti face griji pentru asta, am rezolvat eu tot. Olivia iti va face parul, iar Lia se ocupa de make-up mani si pedi.
-Si avem timp?
-Daca te-ai duce m-ai repede sa faci baie, vom avea! *chicoteste ea*
Am intrat in baie, iar dupa ce mi-am dat hainele jos, punandu-le in cosul de rufe, am dat drumul apei calde sa imi relaxeze corpul. Intr-un sfert de ora eram gata. Mi-am infasurat corpul intr-un prosop moale, si m-am intors in camera mea. Fetele isi aranjase tot ce aveau nevoie pentru a ma pregatii pe masuta de toaleta din camera mea, iar rochia era asezata frumos pe pat, cu o pereche superbe de platforme crem cu cateva pietricele pe toc si in varful pantofului. Am luat rochita de pe pat si am ridicat-o in sus, studiind-o. Era lunga pana in pamant, stransa pe corp, iar de la coapsa dreapta pana in jos avea o crapatura. Cupele sutienului erau marginite cu niste pietricele albe de toate marimile si avea un contrast frumos. Rochia asta e superba!
-Gata? *intreaba Elisa arunci cand intra pe usa*
-Da! *spun*
-Hai aseaza-te aici. *spune facandu-mi semn sa ma asez la masuta de toaleta* Fetele te vor prgatii imediat! *spune zambindu-mi calduros*
-Ok! *spun scurt!
Dupa aproape o ora eram gata. Parul il aveam intins, cu niste bucle mari de la jumatatea parului. Se vedea foarte bine si chiar imi statea bine. Make-upul era unul smokye eyes si imi statea chiar bine. Rujul rosu, imi contura foarte bine buzele pline. Iar unghiile mi le facuse french cu niste pietricele. Erau deasemenea superbe.
-Esti foarte frumoasa! *spune Elisa mandra*
-Multumesc, si dumneavoastra sunteti foarte frumoasa!
-Vai, merci draga mea! *spune aceasta plasandu-mi un sarut parinteste pe frunte*
-Acum rochita! *spune Olivia facandu-mi semn sa ma imbrac cu ea*
-Imediat! *spun ridicandu-ma de pe scaun, iar fetele au iesit lasandu-ma sa ma imbrac in liniste*
Dupa ce am imbracat rochita superba, care se aseza perfect pe corpul meu, am incaltat pantofi si eram gata. Cand am iesit din camera, Elisa avea lacrimi in ochii.
-Esti superba scumpo! *spune venind apoi sa ma imbratiseze*
-Va multumesc, si dumneavoastra! *Aceasta avea o rochita din saten neagra mulata, care ii venea perfect pe corpul ei. Arata chiar foarte bine.*
-Si acum vreau sa iti pui astea! *spune intinzandu-mi o cutie*
Cand am deschis cutia, am ramas masca. Acolo se afla un colier superb cu multe pietricele si o pereche de cercei. Setul era superb.
-Nu il pot accepta! *spun inapoind cutia* Nu trebuia sa va cheltuiti banii pe mine! *spun inapoindu-i cutia.
-Nu accept nici un refuz, si stai linistita ca nu am cheltuit nici un ban. Acest set i-a apartinut bunicii lui Alex. Mi-a spus sa i-l daruiesc sotiei lui.
-Waw, este.. Este ceva nemaipomenit. Este foarte frumos, multumesc mult!
-Cu placere, ma lasi sa ti-l pun?
-Da, chiar va rog! *spun apoi ma intorc cu spatele* Dar Sonia unde este? A-ti spus ca vine si ea, nu?
-Da, Sonia este jos. Vorbeste cu bonele ce trbuie sa faca cu cei mici.
-Bone??
-Da, am angajat cateva bone pentru seara asta.
-George vine si el??
-Nu stiu, nu cred..
-Mda..
-Gata, te poti intoarce.
-Multumesc!
-Cum spuneam, esti superba! Acum hai sa coboram ca sa nu intarziem!
Am coborat jos si de pe scari se auzea vocea Soniei, care le explica bonelor ce au de facut.
-Waw, esti superba! *spune venind la mine, studiindu-ma din cap pana in picioare*
Ea era imbracata intr-o rochie lunga, roza tip sirena. Era foarte frumoasa, iar parui ei drept si blond, facea un contrast frumos. Machiajul ei era unul pe masura, fiind in genul make-upului meu.
-Tu vorbesti? Si tu arati foarte bine. Iti sta superb asa! *spun serios*
-O vai, merci! *se prosteste ea*
-Mergem?? *Elisa*
-Ah, trebuie sa il sun pe George sa ii spun. *ma trezesc eu*
-Am vorbit eu cu Mihai si a spus ca ii spune el. Acum hai sa mergem!
-Stai sa imi sarut bebelusii! *spun*
-Hai mai repede! *spune Sonia*
-Nerabdatoare mai esti! *chicotesc eu*
Dupa ce mi-am sarutat bebelusii, am iesit afara, acolo asteptandu-ne o limuzina. Serios, chiar era nevoie de asta? Nu am mai spus nimic si am intrat toate trei in masina, asezandu-ne comede la locurile noastre.
-Mai intai trebuie sa trecem pana undeva sa iau niste acte apoi mergem la petrecere, bine? *Elisa*
-Ok, cum spui! *spun eu*
Intr-un sfert de ora ajunsesem la locul de unde Elisa trebuia sa ia actele. Am asteptat-o cam vreo jumatate de ora, apoi am mers in locul unde se tinea petrecerea. Cand masina s-a oprit, soferul a deschis masina, ajutandu-ne pe fiecare sa coborat.Cand m-am uitat mai bine sa vad unde suntem, am vazut ca eram la Starea Civila. Ce facem noi aici?
-Ce facem aici? *intreb eu nedumerita*
-Aici se tine petrecerea. *spune Sonia razand*
-Serios?
-Oh, mai taci! *spune Sonia impingandu-ma de la spate ca sa intru*
Cand usile s-au deschis, am ramas masca. Toata lumea era aici. Si cand zic toata lumea ma refer la George, Mihai, mama si tata impreuna cu prietenii nostri si neamuri. Si bebelusii? Ei nu erau acasa cand am plecat? Ce se intampla aici? George era imbracat intr-un costum negru care ii venea foarte bine pe corpul lui bine facut. El statea in fata, langa o masa in care se afla un barbat trecut de varsta a doua ce avea in jurul lui o pamblica cu tricolorul. Inca odata, ce naiba se intampla aici?
-Ce se intampla? *murmur eu inca socata*
-La multi anii! *spune Elisa razand*
-Multumesc, dar ce se intampla aici?
-Pai, George s-a gamdit mai bine si a spus ca nu vrea sa mai astepte atata timp ca tu sa fii sotia lui, asa ca a facut ceva, ca astazi sa va casatoriti.
-A facut ce? El a facut toate astea? *intreb socata*
-Da, cu ajutorul nostru, bineinteles! *chicoteste ea* Acum du-te acolo, te asteapta si asa e super emotionat! *rade ea*
-Bine! *murmur si ma indrept cu pasi marunti spre el*
Toate privirile erau pe mine, zambindu-mi calduros. Nu imi vine sa cred ca George a fost in stare de asta. Adica, nu m-as fi asteptat niciodata ca el sa faca asta. O doamne, inca sunt in stare de soc.
-Hey! *sopteste el luandu-ma de mana*
-Hey, ce ai facut nebunule? *chicotesc eu*
-Ce am facut?
-Toate astea, dar cum?
-Am vrut sa iti fac o surpriza!
-O surpriza surprinzatoare! *chicotesc eu*
-Iti place?
-Oh, inca sunt in stare de soc, vezi? *ii spun aratandu-i mana care imi tremura din cauza emotiilor*
-Oh, si eu sunt varza, crede-ma! Sper sa nu lesin pe aici! *chicoteste el, iar eu rad*
-Putem incepe? *ofiterul starii civile ne intrerupe*
-Desigur! *George*
Ne-am asezat cu fata unul la celalalt, tinandu-ne de mainii. George imi zambea si se vedea cat de emotionat era. I-am zambut, incercand sa il mai disting ca sa nu mai fie asa nervos.
Dupa ce acesta ne-a citit codurile si toate articolele a venit mimentul mult asteptat. Aveam emotii, emotii foarte mari. Nodul ce mi se firmase in gat ma incomosa foarte tare, speram sa nu lesin pe aici.
-George Dumitrescu, de buna voie si nesilit de nimeni, o iei in casatorie pe Iulia Miller?
-Da! *emotiile se cunosteau in glasul lui*
-Iulia Miller, de buna voie si nesilita de nimeni, il iei in casatorie pe George Dumitrescu?
-Bineinteles ca da! *spun iar chicotele celorlalti se fac auzite*
-Acestea fiind spuse, va declar sot si sotie! Puteti saruta mireasa!
Am zambit si m-am apopiat de George, el facand la fel. Mi-am pus mana pe obrazul meu, unindu-si buzele cu ale mele. Sarutul era unul bland si parca mi-a ridicat o greutate de pe umeri.
-Doamna Dumitrescu! *spune George atunci cand rupe sarutul*
-Da, domnule Dumitrescu? *spun chicotind*
-De astazi esti a mea cu totul!
-Stiu iubire, pentru totdeauna!
-Te iubesc!
-Te iubesc! *spun si apoi ii plasez un sarut scurt pe buze*
Dupa ce ne-au felicitat toti si am primit foarte multe flori, ne-am urcat in masina lui George.
-Hai, inca nu s-a terminat, mai avem si cununia religioasa!
-Si acum imi spui? Trebuie sa ma schimb!
-Stiu, rochita este pregatita, tu doar trebuie sa o imbraci!
-Nu ai voie sa ma vezi pana la altar!
-Off! Te las acasa si eu plec, e bine asa? *chicoteste el*
-Este foarte bine!
-Vor venii parintii tai si te vor aduce la biserica!
-Te-ai gandit la toate?
-Da, voiam sa iasa totul perfect si sa te bucuri de ziua asta!
-Merci iubire, totul este minunat! *spun si ii plasez un sarut pe obraz, deoarece el conducea*
-Stiu, dar mai stiu ca tu esti si mai minunata! Te iubesc enorm!
-Te iubesc!
Dupa ce am ajuns acasa, George m-a lasat la usa, iar el a plecat. Cum am intrat in casa am vazut ca acolo erau paribtiu mei, dar cei mici nu mai erau la ei. Cu ei era si Sonia.
-La muulti ani drama mea! *spune Sonia venibd spre mine, sarutandu-mi obrajii*
-Vai merci, credeam ca ati uitat!
-Cum sa uit? Ha ha, ce zici de surpriza?
-Nici acum nu imi vine sa cred!
-Poftim si cadoul meu! *spune inmanandu-mi o cutiuta* Sper sa iti placa!
-Glumesti, nu? E minunat! *spun atuncu cand am deschis cutiuta. In ea se afla un lantisor cu un pandantiv in forma de cerc cu o inima in ea. Era superb. Langa lantic mai era si o bratara si o pereche de cercei*
-Ma bucur ca iti place! *spune sincer*
-Acum este randul nostru! *spune mami venind langa mine* La multi ani scumpa mea! *spune luandu-ma in brate*
-Merci mami! *spun cu lacrimi in ochii*
-Nu plange scumpo, astazi este o zi importanta, nu trebuie sa plangi! *spune inlaturandu-mi o lacrima ce se prelinagea pe obrazul meu*
-Sunt lacrimi de fericire! *soptesc eu*
-Oh, poftim cadoul din partea noastra! Sper sa il porti acum, si sper sa iti placa! *spune inmanandu-mi o cutie maro, plata si mare*
-Este..minunat! *spun uimita la vederea colierului ce se afla in cutie. Era superb si deasemenea avea o bratara si o pereche de cercei cu acelasi model* Este foarte frumos!
-Ma bucur ca iti place! *spune zambindu-mi calduros*
-La multi ani scumpa mea! *spune tati venind sa ma ia in brate*
-Merci tati! *spun strangandu-l in brate*
-Acum hai sa te pregatesti, intr-o ora trebuie sa ajungem la biserica!
-Oh, am timp?
-Normal ca ai, nu te mai panica!
M-am dus la mine in camera, unde mama si Sonia m-au ajutat sa imbrac superba rochie de mireasa. Dupa ce am incaltat si pantofii m-am asezat in fata oglinzii.
-Esti superba! *spube mami venind in spatele meu*
-Merci mami! *spun zambind in reflexia noastra, ia facand intocmai*
-Si cum spune traditia sa ai ceva nou, ceva vechii si ceva albastru, ti-am adus aceasta coronita cu care sa iti prinzi voalul. Este veche si are si ceva albastru.*spune mami aducandu-mi o coronita ca de printese cu pietricele albastre. Era superba, deasemenea.
-Oh multumesc, este superba! *spun sincer*
-Ma bucur ca iti place!
-Hai sa iti prind voalul! *spune Sonia venind la spatele meu*
Dragele mele .. Acesta este PENULTIMUL CAPITOL AL POVESTI <3 In curand vine si Finalul <3 Vreau pareri si lungii.. Vreau sa stiu daca va place sau nu .. <3
XoXo Zuzuu18 <3
CITEȘTI
Frica,Ura si Iubire!
Romance(FINALIZATĂ) Volumul I din seria Iubirea Învinge! Ce se intampla cand totul este din ura.. ? Cand ea il uraste atat de mult incat incepe sa simta ceva pentru el. Ce se întâmplă când două lumi total diferite se ciocnesc? Când întunericul întâlne...
