Capitolul 40

111 10 3
                                    

*Megake pov. *

Ma trezesc ca o poftă nebună de viață si ma îmbrac in grabă. Imi aranjez bretonul zburlit zambind fericit ca pentru mine. Ies din odaia mea si merg val vârtej in odaia lui Nagisa. Doarme pe burta iar eu sar langa el si-l trag in brațe speriindu-l.

-Ce? Ne ataca Clanul Umbrelor? Afuriti sa fie azi si maine ca ma duc sa le dau una de...! Da sa mai zica ceva insa imi presez buzele de-ale sale facandu-l sa taca.

-Calmeaza-te ca sunt doar eu. Azi vor avea doua ceromoni. Gesteculez din mâini iar el ma urmări cu atenție.

-Doua ceromoni.

-Una pentru ucenici si una pentru noi fiindca devenin lideri ai Clanului Râului. Continui eu entuziasmat iar el ma imita confuz.

-Una pentru ucenici si una pentru... Ce face?! Face el ochi mari iar eu chicotesc.

-Nimic nu face. Devenim lideri. Mi-a fost propus asta acum mult timp dar  am refuzat deoarece am vrut sa-mi fi alaturi când voi urca pe tron. Ezita putin iar eu ii caut privirea inclinand din cap. Esti bine?

-Megake... Eu nu iti mai sunt egal. Corpul asta e mult mai slab iar puterile mi-au fost reduse considerabil. Nimeni nu va accepta un lider cu puteri de semi-demon intr-un clan condus de secole de catre un zeu. Marturisi iar eu ii ridic chipul intre palmele mele.

-Nagisa. Asta era de așteptat iar clanul stie deja situatia. Nu puterea te-a adus pana aici. Tot clanul te iubește pentru cine esti tu. Ti-am promis ca te voi proteja. Sunt mandru de tine oricum. Spun privindu-l cu ochi scanteind iar el se inrosi putin.

Mi-am lipit buzele de-ale sale si l-am tras peste mine. A icnit surprins dar nu s-a opus raspunzandu-mi la sarut înflăcărat. O parte din vechia sa personalitate inca se afla in el. M-am asezat cu capul pe perna si tragandu-l de sub genunchi pana ce isi lipi corpul de al meu. Degetele sale strangeau usor cearșaful pe de-o parte si alta a mea in timp ce buzele sale le fremeta pe ale mele. De la genunchi sai, mainile mele au urcat pe pulpele sale ajungând la fese sale pe care le-am masat, strangandu-le usor. Mi le-a luat de acolo ducandu-le deasupra capului si impreunandu-si degetele cu ale mele. Dupa putin timp m-am răsucit ajungând deasupra sa iar el se sprijini de coate. I-am dezlegat cordonul halatului sau rosu si l-am dat jos dezvaluindu-i umeri. Mi-am dus mana dreaptă dupa ceafa sa susținându-i capul si am inceput sa-i sărut gâtul si umeri. Am coborât mai jos spre abdomen dupa care m-am repezit din nou spre gatul sau facandu-i un semn de toată frumusetea ce-l facu sa geama a surprindere si placere. Am profitat de moment si mi-am introdus limba din lacasul sau cautand-o pe a sa. L-am ridicat de la bazin asezandu-l in poala mea si m-am ridicat cu tot cu el ajungând cu picioarele pe podea. I-am mângâiat spatele iar el isi duse mâinile dupa gâtul meu fara a rupe sarutul. L-am indemnat sa atinga si el podeaua dupa care mi-am oprit mainile pe talia sa rupand sarutul. Am chicotit la vederea fetei sale confuze si i-am adus mainile im fata.

-Iti eram dator. Asa ai facut si tu acum 18 ani. Pregăteștete de ceromonie. El se strâmbă dar încuviința.

Il sarut pe creștet dupa care părăsesc incaperea mergând spre sala tronului.

[...]

Ceromonia de numire a ucenicilor ce au trecut la stadul de razboinici tocmai s-a încheiat iar noi ne-am pregătit pentru cea de numire a liderilor. Urc scarile in dreptul cărora sa afla Agutsawa sama. M-am întors spre mulțime si am zâmbit fericit. Eram atat de mandru de fiecare membru al clanului in parte. Seiji statea alaturi de Mizuki iar ochi sai aveau o înțelepciunea ce nu o pute-am interpreta. Mai departe fostul meu ucenic, Natsuki si fiul lui Tomoe il necajea discret cu coada pe partenerul sau Miyuki ce-l ucidea din priviri sub privirea amuzata a tatalui sau ce se afla lângă Natsume care insistase sa fie langa acesta cand va reveni in Clanul Sangelui. Mi-am dus mainile la gura emoționat. In sfarsit visul meu devenea realitate. Agutsawa sama termina repede cu formalitățile lasandu-ne sa ne bucuram de moment si cedandu-mi titlul de lider al Clanului Râului. Mi-am întins mana spre Nagisa de parca l-as invita la dans si am pufnit odata amuzat in timp ce multimea aclama.

-Nagisa-sama. Ma adresez eu spre el iar acesta isi așeza mana in a mea.

Zambi fericit si ne-am asezat cu fata la mulțime ducandu-mi partenerul mai aproape si afisand o privire mândră. Aveam si de ce sa fiu mândru. Eram liderul unui clan puternic si aveam si cea mai potrivită persoană alaturi de mine. Parea mai emoționat decat mine muscandu-si agitat buza de jos.

-Liniste putin, va rog. Ma adresez eu mulțimi careia nu-i lua mult sa execute ordinul. As vrea in primul rand sa mulțumesc unei persoane ce mi-a amintit mereu sa nu uit apropiati dragi nici macar dupa moarte si m-a sustinut in tot. De aceea il invit aici, alaturi de noi pe Tomoe-senpai! Spun eu entuziasmat iar multimea ma sustinea.

Tututora le-a fost drag razboinicul vulpe si chiar merita sa fie alaturi de mine. In ultimii 18 ani mi-a fost cea mai apropiata persoana si nu-i voi mulțumi niciodata indeajuns. Ma privi socat insa cu ochi sclipind de entuziasm. Natsume l-a împins de la spate pana a venit spre noi alergând. L-am îmbrățișat strans soptindu-i la ureche "mulțumesc" dupa care l-am luat de mână pe el si partenerul meu ridicandu-le in sus. Nagisa isi drese glasul facand liniște.

-Mai lipseste cineva clan. Cel de care fara nu as fi aici... Fratele meu, Natsume-senpai! Strigă el numele fratelui sau ce veni in fata sa imbratisandu-l strâns.

Era gălăgie dar imi placea. Natsume veni langa Tomoe si-l trase spre el de talie chicotind iar dupa putin timp au coborât scarile urmati de noi. Mulțimea se da-du la o parte facandu-le loc in timp ce se îndreptau spre granița. Miyuki ii sari o data in brațe dupa care il lasa sa plece. Natsume isi impreuna degetele cu ale lui Tomoe asigurandu-l parca din priviri ca va avea grija. Spiritul vulpe isi indrepta privirea aurie spre noi.

-Va mulțumesc pentru tot! Striga acesta ducandu-si mana la ochi emoționat iar am chicotit scurt.

Au trecut granița iar petrecerea abia acum începea. Acum totul era la locul sau. Desi nu prea crede-am eu in destin... Ceva, ceva tot avea sa ne aduca din nou împreună... Toate cele cinci clanuri.

~SFÂRȘIT~ 

Care a fost cuplul vostru preferat? 😴
                 

(posibile flashback-uri 😁)

~ Parteneri? ~ (bxb) Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum