~ Parteneri? ~ (bxb)

Capitolul 17

*Mekage pov. *

Simt ca înnebunesc. Nu-l gasesc pe Nagisa nicăieri in tabăra sau prin prejurul ei. Mirosul i-a dispărut de parca nici macar nu ar fi fost. Membri clanului au inceput sa se impacienteze iar Harumi sama inceapa fara mare succes să-i calmeze. Temerile mele incep sa se adevereasca iar in minte mereu imi apare acea scena cu spionul din Clanul Sangelui. Ma aflu la sfat cu Tomoe, Layra, Wataru, Sara, Karin si Natsume.

-Mekage... Banuiesti ceva? Trebuie sa sti ceva. Spune Natsume serios.

-Acum câtva timp am simtit miros de clanul Sangelui. L-am urmarit dar spionul a dispărut iar pe urmele sale era un războinic cu chipul ascuns iar mirosul ii era acoperit. Ma tem ca acela era Nagisa. Dar nu opunea rezistență deloc! Spun eu iar vocea imi tremura.

Se lasa linistea. Layra părăsi pentru începerea pentru cateva minute iar Tomoe privea spre Natsume îngrijorat in timp ce acesta era pierdut in gânduri. Era clanul sau in joc. Wataru rascolea niste manuscrise iar Karin era intr-o stare de meditare. Sara o urma pe Layra iar eu oftez rupand tacerea.

-Era din cauza blestemului Mekage. E fratele meu. Stiu ca nu ar dispărea fara motiv. Inca nu ma pot intoarce in clanul meu. Voi mai sta cateva zile pana aflu mai multe despre Narak. Spune Natsume privind spre Tomoe iar eu ma incrunt.

-E adunare la apus. Vom merge acolo toti si vom discuta cu celelalte clanuri. Trebuie sa afle si ceilalți lideri. Spun iar Natsume ma priveste cu ochi gânditori.

-Eu nu voi veni. Voi sta in tabăra in caz de orice. Tomoe ramai? Spune iar Tomoe il priveste surprins.

-Cred ca trebuie sa fiu acolo. Wataru va ramane si el. Mekage pe cine vei lua?

-Layra, Sara, Karin si bineînțeles va merge si tata. Spun iar in incapere intra liderul nostru.

Ne ridicam si ne plecam capul in fata conducătorului. Se aseaza in fata noastra iar in ochi săi albastri se vedea înțelepciunea.

-La adunare... Voi merge eu, Mekage, Layra si Tomoe. E suficient. Pornim in cinci minute. Pregati-va. Spune serios dupa care paraseste incaperea.

Tomoe a zis ca o va anunța pe Layra iar eu m-am dus in odaia mea. M-am uitat in oglindă. Aratam obosit. Trebuie sa fiu puternic pentru clanul meu. Imi zâmbesc încrezător si mi-am aranjat parul. Imi i-au pelerina insa dau peste cea a lui Nagisa. O ating neîncrezător si chiar este a lui. O i-au in palme si imi afund nasul in ea. Mirosea la fel ca el. Imi așa de dor de el... Simt un junghi in inimă iar prin cap imi trec toate momentele frumoase pe care le-am petrecut impreuna. "Il vreau înapoi!" gândesc eu nervos si dau cu pumnul in perete lăsându-mi capul in jos si strangand din dinti pana ce colti imi aparu. Mi-am dat pelerina mea alba jos si am luat-o pe a sa neagra. Am luat sabia si am inspirat mirosul lui Nagisa. Ies din palat si am pornit in liniste la drum cu Agutsawa sama in frunte. Am ajuns repede si am intrat in clădire. Mi-am înăbușit sentimentul de nesiguranta si am capatat o privire în expresia intrând cu barbia sus mandru. Layra veni langa mine si imi sopti la ureche.

-Semeni asa de mult cu tata acum... Vei fi un lider bun la momentul oportun. Nu-ti  fa griji pentru partenerul tau. Sunt sigura ca e bine. Vorbim aici despre Nagisa. Ai incredere in el. Spune  ea si se aseaza langa Tomoe in stanga liderului.

Ma așez in dreapta tatălui mei. Voi fi un lider bun? Nu ma pot gândi cum voi face asa fara Nagisa. Trebuie sa-l gasesc oricum si cu orice preț. Toate clanurile au ajuns deja. Se pare ca Clanul Umbrelor are un nou membru iar liderul pare multumit ca secundul sau si-a gasit partener: Shuinichi. Lideri clanului Tunetului nu pare foarte afectat. Toți au vorbit si e randul nostru. Cand vru sa vorbeasca fusese întrerupt cu nerușinare de niste persoane ce au intrat. Erau trei la număr dintre care recunosc doar doua ce apartin clanului Sangelui si ma face sa ma incrunt. Era liderul secundar al clanului Yufuin sama iar celalat era unul din cei mai buni războinici iar ochi săi violeti sclipeau. Amândoi aveau figurile mândre iar cea de-a treia persoană avea o aura demonica foarte mare. In dreptul ochiului avea o cicatrice iar ochi cenusii pareau obositi însă privea cu ura clanurile. Parea destul de inaintat in varsta dar eram sigur ca era puternic. Nu mirosea a nici-un clan iar cu coada ochiului il vad pe Tomoe cum isi inabuseste un marait in ciuda faptului ca sora mea incerca sa-l calmeze. Tatăl meu parea nostalgic iar eu mi-am asezat mana peste a lui. S-a uitat la mine serios si mi-a vorbit.

-Acela e Narak. Fostul meu partener. Spune iar eu fac ochi mari mirati.

In sala e liniste si vad cum un razboinic din Clanul Vântului se agita usor si priveste trist spre trio-ul de jos. Era Yumoto. Am auzit ca era pentru prima data la o adunare in calitate de razboinic. Banuiesc ca era doar șocat pentru ca nu se astepta la asta de la prima intalnire. Dar nu era socat era doar trist. De parca se astepta la asta. Narak începu sa vorbească rece.

-Numele meu e Narak. Acum cateva zile m-am alaturat clanului sangelui si am ajuns unul din cei mai buni. Spune si priveste spre Agutsawa ce il privea indiferent de parca ar fi un străin si facu o mica pauza pierzandu-se unul in ochi ceiluilat pentru câteva secunde iar pentru o secunda ura ii disparu dar reveni din nou însă nu l-a fel de tare. Proclamam razboi contra Clanului Raului si Clanul Vantului!  Spune el cu o hotărâre de nezdruncinat inca privind spre tatăl meu.

Agutsawa sama lasă capul intr-o parte scancind incet si închise pentru putin ochi dar isi reveni repede. Daca a fost partenerul lui înseamnă ca e pe putin la fel de puternic ca el. Nu avem multe sanse. Il vad Yumoto cum isi mărește ochi si inghite in sec privind spre Naruko insa el refuza sa se uite spre el. S-au auzit proteste dar in curand totul s-a terminat iar Narak a continuat.

-Ne vedem peste doua rasarituri la Cascada Focului. Spune si arunca priviri disprețuitoare spre toata multimea.

-Nu sunt de-acord. Spune tatăl meu coborand scarile si oprindu-se la baza acestora privind spre Narak cu o expresie neutra. Cascada Focului este un loc sacru as putea spune. Atat pentru demoni cat si pentru zei si oameni nemuritori. Nu se cade sa luptam acolo. Continua el iar Narak se apropie de el zambind ștrengar însă ma bucura macar faptul ca nu ne mai privea cu acea ura.

Ma întrebam daca mai exista conexiunea dintre ei. Sunt destul de sigur ca nu s-au mai văzut de mult timp. Tensiunea era năucitoare iar toata lumea privea scena in amanunt. Tatăl meu arunca o privire pe furis spre clanuri iar Narak zâmbi semn ca vazuse gestul. Liderul nostru se încorda usor si il simteam gata sa atace daca e cazul.  Narak se apropiase de fata sa pana ce Agutsawa sama ii putea simți respiratia atingandu-i fata. Ramase asa câteva secunde privindu-l cu ochi sa-i cenușii ce scanteiau usor examinandu-l.

-Atunci ce propui Agutsawa sama? Întreabă el ranjind iar in ton i se vedea clar ironia.

-Pietrele serpilor. Raspunde liderul simplu si il vad cum inamicul isi sterge ranjetul si isi lipeste nasul de cel al sau privindu-l in ochi insa nu puteam sa-i vad expresia.

-De-acord. Sa fiti acolo. Adauga si se retrage aruncand o ultima privire spre fostul sau partener iesind încadrată de razboinici din Clanul Sangelui.

Agutsawa sama urca din nou pe tronul sau mandru de parca nimic nu s-a întâmplat si lua cuvântul povestind despre Wataru si Nagisa. Pana la urma am ajuns la concluzia ca vom lupta fie ce o fi si ne-am retras fiecare la clanul sau. Bine ca nu au fost aici Natsume si Wataru.

Va urma....