~ Parteneri? ~ (bxb)

Capitolul 39

*Yuri pov. *

Se pare ca am ramas in urma... Daca Tomoe va veni in Clanul Sangelui atunci totul va fi in regula. Totuși ce fac cu blondinul din spatele meu ce ma omoara din priviri? Ramanand in acest clan trebuie sa ma acomodez cu el presupun. Dar inca nu suport ca cineva sa ma atinga inafara de familia mea. Familia înseamnă putere. Puterea e tot de ce ai nevoie. Iubirea intra tot in capitolul familie. Naruko veni in fata mea infruntandu-ma cu privirea si strangand din buze. Ma opresc din mers si il privesc confuz.

-Ce este? Intreb derutat iar el pufni neimpresionat.

-El de ce are voie sa te atinga si eu nu? Incerci sa ma faci gelos? Nu-i corect! Spune acesta bosumflat iar eu ma abtin sa nu izbucbesc in ras.

-E... Fratele meu. Raspund calm zambind din coltul guri facandu-l sa se încruntă.

-Asta înseamnă ca daca Tomoe va veni in clanul acesta tu nu vei mai pleca. Mie imi convine. Insa asta înseamnă ca va trebuii sa te obisnuiesti cu mine. Continua el calm deodată mai relaxat.

-Mi-ai intrat in minte? Tot nu te las sa ma atingi ca sa sti. Spun amenintandu-l cu degetul amuzandu-l.

-Nu am facut asta si ca sa sti, mai vedem noi. Vorbi el pe un ton jos ce ma asigura ca va face tot posibilul sa schimbe asta. Acum... Macar imi poti arata adevarata ta formă? E cam singurul lucru ce-l mai ascunzi având in vedere ca mirosul deja ti-l stiu. Vorbi el pe un glas neutru iar eu l-am privit neîncrezător.

-Poate altădată. Raspund retras iar acesta isi îngustă ochi.

-Yuri... Tot nu ai incredere in mine? Intreaba pierdut iar sentimentele sale de tristețe navalira asupra mea cand mi-am lasat bariera mai slaba.

Prost moment nici ca mi-am ales. Din spatele meu au sarit doi demoni imbracati in negru. M-am ferit de sabiilor lor ce mi-au sfâșiat putin haina iar Naruko veni in fata mea protectiv iar demoni familiari s-au așezat in înaintea nostra privindu-ma cu ura.

-Ai fugit departe Yuri... Tsk! Demon afurisit. Crede-ai ca vei scăpa asa de usor? Tipa unul din ei iar Natsuki mârâi la ei.

-Ce treaba aveti voi cu el?! Scuipa el cuvintele nervos iar as fi vrut sa-l ating pentru al calma dar m-am răzgândit in ultima clipă si am trecut pe lângă el in fata celor doi.

-Pe mine ma vreti. Lasati-l sa plece. Nu are nimic de-a face cu mine. Insa... Nu ma voi preda asa de usor. Mârâi eu la el scotandu-mi colti la iveală iar Naruko vru sa ma atinga insa l-am împins folosind bariera. Pleaca de aici... Am șoptit eu spre el pregatindu-ma de lupta.

-Spiritul vulpe si-a gasit o jucărie noua se pare... Deghizarea asta ieftină... doar nu crede-ai ca vei scapa asa usor. Hai! Termina cu prostiile si arati adevărata forma si luptă! Tipa unul dintre ei iar eu am inceput sa tremur de nervi.

Cel dintâi se arunca asupra mea iar cand sa-l contra atac am vazut cum celălalt a vrut sa ma atace de la spate. Impingandu-l pe primul mai departe am așteptat ca sabia celuilat sa imi fie infipta in spate. Am deschis temător ochi si l-am vazut pe Naruto cum il arunca in văzduh si fuge după el sa-i facă felul. Mi-am revenit repede si m-am aruncat pe cel din fata mea. Ne-am rostogolit prin praf iar acesta ma imobiliza. Se ridica cu mine in picioare si ma impinse lipindu-ma cu totul de un copac din apropiere facandu-ma sa scancesc de durere. Se apropie spre urechea mea si chicoti psihopat.

-Nu stie nu-i asa? Despre trecutul tău... Drumul a fost lung pana aici. Dupa ce ai facut crezi te voi lasa sa fi fericit alaturi de fratele tau? Cat de mult te-ai putea înșela... Spune el si ma musca de lobul urechi facandu-ma sa gem de durere.

Cu mana libera isi baga ghearele pline de otrava in spatele meu provocând o rana urâtă. Am urlat de durere iar lacrimile dade-au sa curga din coltul ochilor. Răsuci ghearele in toate directiile iat eu am strans ochi cu putere. Ma întors si mi-a zgariat pieptul pana jos, pe abdomen. Am respirat sacadat iar saliva imi părăsi buzele prelingandu-se pe gat in jos. Era liniste si vedeam totul in ceata. Rasetul melefic a demonului ce ma lasa sa cad la pamant nemișcat se auzea tot mai slab. Nu pute-am sa ma misc si imi simte-am sfarsitul. Un urlet de durere urmat de strigătul disperat a lui Naruko se auzi vag. Cadavrul demonul cazu in fata mea iar Naruko imi prinse chipul in palme privindu-ma infricosat. Disperarea din ochi lui era fara margini iar eu nu aveam puterea sa-l ajut. Ma lua in bratele sale iar eu am simțit caldura invaluindu-ma din toate părțile cand ma ridica in stil mireasa. Mainile sale desi erau ferme tremurau iar lacrimile curgeau in liniște pe obraji sai. M-am lasat moale si i-am inspirat mirosul. A inceput sa zboare însă nu stiam unde.

-Naruko... Mirosi bine. Mormai eu incet iar el se încordează mai tare decat era deja.

-Ai zis ca am miros amar. Vorbi e printre lacrimi scapand un suspin.

-Am mințit... Voi fi bine. Gem eu cuvintele cu greu iar acesta incuviinta din cap repede si simt cum speranță incolti in el.

Am inchis ochi cazand intr-o stare de leșin. Cand am deschis din nou ochi ma aflam intr-o odaie necunoscuta si goală. Eram bandajat iar langa mine era un vas cu apa caldă plin de sângele meu. Eram doar in pantaloni iar in afara acelui templu se afla Naruko privind spre apus. M-am concentrat asupra lui si aprope am fost copleșit si emoțiile sale: tristețe, frustrare, indignare, durere, îngrijorare si dezamăgire insa nu era dezamăgit de mine. Era dezamăgit de propria persoana. Am scancit incet si m-am ridicat cu chiu cu vai luand un halat pe mine. Mi-am lasat la iveala urechile albe de vulpe si cele sase cozi cu simboluri auri. Am mers incet spre el dar nu parea constient de prezenta mea. L-am atins pe umăr si mi-am retras repede iar acesta se întoarse spre mine iar usurarea i se vedea in ochi zmabind slab. Nu eram in Clanul Sangelui. Nu stiam locul acesta.

-Nu e vina ta. Spun dand din urechi iar acesta răsuflă zgomotos.

-Stiu asta. Esti frumos... Vorbi bland si privi spre chipul meu usor rosind. Cum sunt rănile tale? Sper ca plantele sa-si faca efectul si ca sunt cele potrivite. Continua el privind ingrijorat spre rănile infasurate iar eu mi-am trecut mâinile peste abdomenul meu legand cordonul halatului larg.

-Îți... Mulțumesc. Spun eu incet iar acesta chicoti scurt.

-Trebuia sa-mi spui ca ai dușmani. Te pute-am ajuta. Vorbi el calm iar eu ma incrunt putin.

-Erau singuri. Alți nu mai sunt. Ei au facut... Incercand eu sa explic dar imi face semn sa tac.

-Nu ma interesează trecutul tau Yuri...

-Dar a fost vina mea ca i-am adus aproape de clan. Spun eu stresat iar acesta ma privi fix in ochi.

-Deci... Parteneri? Intreba acesta plin de speranță iar eu ezit.

-Sa o luam mai usor. Spun ezitand iar acesta se bosumfla ca un copil.

-Usor sa fie atunci. M-ai lăsat sa te ating. E un început bun. Vorbi bland iar eu zâmbit amuzat. Ai zâmbit! Sari el in sus surprinzandu-ma.

-Ba nu!

-Ba da!

-Ba nu?

-Ba da. E prima data. Spune el fericit iar eu inghit in sec.

Chicoti scurt si amuzat si isi lipi pentru o fracțiune de secunda buzele de-ale mele. Si se retrase repede si ma privi nevinovat. Eram socat si il priveam rosu la fata pana in varful urechilor sub privirea sa inocenta de parca nu a facut nimic. Vazu ca nu am reacționat in niciun fel se apropie de data asta mai incet privindu-ma in ochi de parca imi cerea aprobarea. Si-a dus mainile dupa ceafa mea iar atingitea lui m-a cutremurat facandu-ma sa ma dau un pas mai in spate. Tresări dar isi continua activitatea. Închise ochi iar imit gestul si isi presa buzele peste ale mele. Am raspuns sarutului stangaci si tremurând putin. Am intre deschis buzele putin iar acesta adânci sarutul. I se vedea dorinta in sarut iar eu mi-am întins mana temător spre gatul sau. Rupe sarutul dupa cateva momente si ma stranse in brațe.

Va urma....