Regina Universului

Cap 28

Celest *

Nu știu cine este această femeie ce m-a invitat la ea acasă, dar, dacă am învățat ceva din toată această poveste, este să nu mă grăbesc să trag concluzii, fiindcă nu totul este ceea ce pare a fii.

Mai întâi, poveste cu Shawn.

Am judecat situația prea repede. Sunt sigură că ar fi avut o explicație pentru ceea ce s-a întâmplat și poate că chiar nu era vina lui.
În schimb, am fugit și am ales să dau cu piciorul la prima mea iubire, la bărbatul care m-a ajutat cel mai mult pe pământ și care mi-a fost familie o bună bucată de vreme. Care mă înțelegea, îmi dădea iubire, afecțiune și era gata să meargă pâna la capătul pânzelor albe pentru mine.

Însă, am dat cu piciorul.

Nu mă înțelegeți greșit, regret faptul că nu i-am dat o șansă să se explice, dar nu regret ceea ce am cu Mars. Sau mai bine spus, ceea ce am avut.

Din fosta noatră relație a rezultat un copil, iar asta arată că nu am dus lipsă de iubire sau de orice altceva.

Insă...

Istoria s-a repetat și cu Mars.

Dacă stau să mă gândesc mai bine, totul est la fel, iar eu am judecat prea repede fără să îmi dau seama.

Am distrus viața mai multor persoane, incluzând o parte din copilăria propriului meu copil. De ce ? Fiindcă am fost orbită de gelozie și am judecat fără să știu nimic, cu toate că Mars nu a încetat niciodată să îmi arate cât de mult mă iubește. Cât de mult îi pasă de mine și cât de mult vrea o familie cu mine. Îmi arăta mereu că sunt singura femeie de care are nevoie, însă eram prea oarbă ca să-mi dau seama.

Plus de asta, unde să mai pun și faptul că am torturat fizic și psihic o femeie ce avea doar probleme mentale ? Pe care iubirea a înnebunito pur și simplu.

Iubirea poate fii un joc atât de murdar...

Niciodată nu te aștepți la cartea ce îți va da.

Ai șanse să câștigi, dar mai mari șanse să pierzi fiindcă, iubirea își creează singură regulile.

Câteodată văd iubirea ca pe o persoană.

O persoană ce ne consideră roboți, iar viețile noastre, ei bine... Ea este autorul poveștii noastre. Se joacă cu noi, ne controlează și ne manipulează să facem lucruri prostești, după care ne face să regretăm. Ne face să ne întrebăm, ce de oare am făcut porcăria asta ?

Mă întreb, oare într-o zi voi fii capabilă să fiu fericită ?

Dacă Mars nu m-ar putea ierta pentru naivitatea și prostia de care am facut față, nu știu dacă aș putea să mai fiu vreodată fericită, gândindu-mă la iubire.

Încep să cred că iubirea nu mă place.

Însă, am un motiv în suflet care mă face să sper la un final fericit.

Andromede.

Dacă în iubirea față de un bărbat nu sunt norocoasă, în ceea ce privește iubirea copilului meu față de mine nu am dubii.

Asta dacă nu o să mă urască și ea când o să afle despre existența tatălui său...

— Casa ta este încântătoare !

Îi zâmbesc Monicăi când îmi dă cana fierbinte de ciocolată caldă.

Caldura din mâinile mele îmi reîncalzește constant tot corpul.

Îmi lipsise acest sentiment.

Mai ales că, în perioada asta pe Pământ este aproape Craciunul.

Iubesc Craciunul. Mă face să mă simt ca un mic copil din nou. Copilul fără griji sau probleme de altă dată...

— Ah, mulțumesc foarte mult ! Mereu mi-a plăcut să decorez în timp ce Craciun. Face casa să fie mult mai primitoare și pare atât de relaxant. Chiar dacă soțului meu nu îi place fiindcă spune că consumăm prea mult curent cu luminițele, încerc să profit cât timp nu este el acasă. Îmi spune ea, adresându-mi acelaș zâmbet călduros.

Monica pare a fii o femeie încântătoare. Zâmbetul ei te relaxează, iar gesturile ei corporale și vocea ei atât de frumoasă, emană grație și bună voință.

— Soțul tău nici măcar nu plătește curentul, murmură Mars, aparent iritat.

— Știu. De aia nu îl ascult. Eu plătesc curentul și tot ce este necesar la casă în timp ce el se târăște biat din bar în bar. Însă, asta nu îl împiedică să o facă pe șeful. Îi răspunde ea, cu un zâmbet trist.

Ridic o sprânceană. Nu sunt sigură că am înțeles ceea ce se întâmplă.

— Dacă îmi permiți să întreb, care este problema cu soțul tău ? O întreb confuză.

— Problemele mai exact ! I-o ia Mars în urmă, râzând nervos. Apropo, unde este la ora asta ?

— Cred că la vecina de la 2 case distanță. Îi răspunde fără nicio expresie pe chip.

Spune asta fără nicio presiune. De parcă ar fii obișnuită.

Femeia aceasta este în pragul nașterii, iar soțului ei nu pare să îi pese. După câte am înțeles, o înșeală, este bețiv, nu o ajută cu nimic și ea îl întreține.

Mi se rupe inima pentru ea.

— Să nu mai vorbim despre asta. Spune-mi, ce te aduce pe aici ? Schimbă ea subiectul, degustând ciocolata ei caldă și privindu-mă cu un zâmbet.

— Ei bine... mă gândeam să vin să văd ce face fostul meu soț. Îi întorc zâmbetul.

Adică, puteam să spun că mi-a răpit copilul și că am venit să-l recuperez, dar prefer să nu creez o tensiune încinsă între noi.

— Nu te-am mai văzut până acum prin sat, este prima dată când vii ?

— Da... am venit după Andromede. Mars nu are obiceiul să o ia, iar eu nu pot sta mult departe de ea. Este ca un drog.

— Te înțeleg, râde ea. Când o să nasc, copilul acesta o să fie singurul lucru pe care vreau să-l vad. Iubesc copiii, însă nu am avut șansa să am până acum. Totuși, sper ca copilul meu să fie exact ca Andromede, atât de cuminte și blând...

— Și șiret și făcător de trăsnai, râd eu.

O priveasc pe Andromede, iar ea mă privește pe mine. Îmi zâmbește larg în timp ce se joacă cu rochia ei.
Îi sărut fruntea și îmi pun cana pe masa din fața noastră. O iau în brațe și îi sărut fruntea de mai multe ori.

Este ireal cât de frumoasă poate să fie. Pielea ei albă, obrajii ei roșii, ochii albaștri, corpul firav... este perfectă.

— Poate, dar cu acel chip de înger nu o poți certa. Dacă stau să o privesc mai bine, are ochii tatălui său.

Îl privesc pe Mars în ochi, și pot vedea că are dreptate. Amândoi au ochii albaștri, dar al lui sunt mai închiși la culoare. Ai mei trag spre gri, iar ai lui spre un albastru intens.

Uitasem cât de superbi sunt ochii lui... Ura ce o avusem față de el mi-a luat toate amintirile, toate motivele ce mă făceau să-l iubesc.

Sinceră să fiu, îmi este rușine de ceea ce am fost.

— Nu am spus niciodată că sunt eu tatăl, Monica.