In love with the writer! Yaoi

11

Am tastat si ultimul gand in scrna din noua carte,ochii deja imi provocau o mica durere,spatele il simteam cum imi este amortit,capul imi vajaia de durere,mai si bausem 3 cafele toata noaptea.Ma uit pe fereastra observand cu razele soarelui pattudeau usor pe ferestra lasans o mica lumina blanda sa ma atinga.Am oftat din nou,pentru a nu stiu cata oara pe aceea noapte,care acum e prima pe dimineata aia,scriind cele 3 capitole deja.Nu am mai mers de 3 sau 4 zile la studio pentru a vedea continuarea de serial.Chiar am ignorat si apelurile primite,sutele de mesaje care veneau fara oprire.Imi facusem un dus,la timp ajunsese si comanda mea,comandand mancare chinezeasca.

-Multumesc.spun spre baiatul cu livrari.

Eram pe cale sa inchid usa,dar o voce familiara ma oprise.

-Airy!

Dojin!?Rin?!

Am strans mai tare usa,incercand sa nu le tranesc una in fata.

-Putem vorbi...?mi se adreseaza primul Rin.

-Nu!spun evitandu-le privirea.

-Dar-

-E in regula!Cand esti pregatit,atunci te rog anunta-ne.Iti vom explica totul atunci!spune Dojin oprindu-l pe fratele sau.

-Dar Dojin-

-Haide Rin!spune pe un ton mai tare.

I-am privit cum parasesc incinta,inchizand usa,am mers direct la bucatarie deschizand cutia,incepand sa pregatesc si sa mananc din buna si dulcea mancare.Ce sa imi explice?!Ca e totul un simplu joc de distractie?Sa ma ameninte ca daca nu fac ce zic ei,renunta la serial?Foarte bine!Nu imi pasa!Atata timp cat stiu ca isi bat joc de mine atunci nu mersi,prefer sa nu mai ezit niciun moment in care sa fiu si mai umilit.M-am aruncat in pat,inchizand ochii sperând ca voi adormi,dar dupa cateva incercari false,cateva foituri si nervi,am ieist din casa plecand pana la un magazin!Vroiam sa imj cumpar ceva lapte si ceva dulce pentru a adormi mai bine.Ah!Telefonul imi suna din nou,observand ca e Seb cel care suna,chiar nu aveam vreun chef sa raspund.Dintr-o data un sunet puternic se auzi,observand cum o masina era in viteza,dar a fost prea tarziu sa ma trag deoarece acesta deja ma nimerise.Simtisem o durere insuportabila,vederea imi era in ceata dar puteam simti putin si vedea cum eram intins pe asfalt.Ceva cald se simtise la capul meu,ca sa vad un lichid rosiatic scurgandu-se pe asfalt.Voi muri?Chiar asta mi-a fost capatul?Ma bucur ca am avut un destin bun...Imi pare rau ca nu le-am dat gemenilor o sansa....Ultimul lucru pe care am mai putut sa vad au fost sute de perechi de picioare,dar din pacate de auzit...nu auzeam deloc.