Alt cuvânt pentru iubire //Jeon Jungkook

14.Planul

În după-amiaza următoare fata era acum în bucătărie împreună cu Tae, făcând niște prăjituri.

-Deci cum spuneam,e brunet,are părul lung, e înalt,e respectuos... Spune fata în timp ce amesteca compoziția pentru prăjituri.

-Ugh! Anna,putem să vorbim și noi despre altceva înafara de Jungkook? Zise Tae dându-și ochii peste cap.

-....Nu era vorba despre Jungkook. Spune Anna .

-Ce?! Derulează un pic , ce-ai zis? spune Tae uimit de răspunsul neașteptat al fetei.

-Am zis că nu vorbeam despre Jungkook...

-Pai și cine e acest brunet despre care îmi spui de 10 minute încontinu?

-Îl cheamă Hyunjin și e în echipa de baschet. L-am cunoscut ieri la cantină...

-Și aflu de-abia azi!? face Tae ochii mari. Ce s-a întâmplat cu Jungkook?Ți-a trecut de el?

-De parcă contează...Jungkook nu o să se uite niciodată în felul ăla la mine, de fapt el nu se uită la mine deloc.

-Nu știu ce să zic...Cred că e mai bine dacă îți iei gândul de la el. Nu mi se pare o influență bună pentru tine. Îi spune Tae uitându-se la ea cu compasiune.

Dacă ar fi atât de usor...

-Mă rog...hai ajută-mă, adu hârtia de copt.

-Tot nu am înțeles, de ce faci prăjituri?

-Ah, nu ti-am spus, zilele trecute m-am înscris să fac voluntariat pentru copii nevoiași și m-am gândit că i-ar bucura dacă vor primii ceva dulce. Zâmbește sora lui tandru.

Tae se apropie de ea sărutand-o pe frunte.

-Sunt mândru de tine! Cred că mă înscriu și eu. Spune acesta luând un măr din coșul cu fructe.

-Daaa!Mi-ar plăcea să facem asta împreună.

După aproximativ două ore, Anna pleacă de acasă pe jos, îndreptându-se către casa de copii unde făcea voluntariat, ținand cutia plină de prăjituri în mâna.

Probabil dacă aveam un iubit cu mașină drumul era mai scurt...

O mașină se oprește lângă ea.

-Bună Anna! Hai urcă, mergem împreună. Îi zise doamna June, fata făcând asemenea.

-Bună seara, își pune fata centura iar femeia o lua din loc.

-De ce nu mi-ai spus că stai prin zona asta? Puteam să vin să te iau personal de acasă, îi zâmbește aceasta.

Doamna June era înființătoarea casei de copii la care făcea Anna voluntariat. Anna nu o cunoștea demult timp pe femeie, dar de la început au avut o relație foarte bună, fata simțea că putea să se deschidă în fața dânsei.Nu avea mai mult de 55 de ani, era o ascultătoare minunată,o persoană caldă, liniștită, în pas cu modă și mereu elegantă.Doamna June era văduva, nu avea proprii ei copii, deși iubea copii.

-Nu am vrut să vă deranjez, spune Anna.

-Nu ai cum să mă deranjezi niciodată, dragă! Ce ai în cutia aia?

-Oh... Am făcut niște prăjituri cu nucă de cocos pentru copii, credeți că le va plăcea?

-Sunt absolut sigură că o să le mănânce pe toate, copii deja te adoră Anna. Și te rog , spune-mi June...mă face să mă simt tânără. Zise femeia în timp ce conducea.

-Încă vă țineți bine!spune Anna făcând-o pe femeie să râdă.

În câteva minute acestea ajung la destinație,copii au fost foarte bucuroși să o vadă pe Anna, dar au fost și mai bucuroși când au văzut prăjiturile. Înainte ca Anna să plece doamna June a invitat-o la ea în birou.

-Ți-am spus că le va plăcea, spune doamna June stând la birou.

-Da...

-Haide, te ascult.

-Poftim? Întreabă Anna confuză,așezându-se comod pe canapea.

-Nu mă pricep la nimic mai bine pe lumea asta,cum mă pricep la oameni. Se vede că ai ceva pe suflet , dacă te pot ajuta în vreun fel...

Cred că fața mea nasoală îmi reflectă și viața...

-Sunt bine, doar că....e mult de zis. Suspină fata.

Femeia îi zâmbi cald.

-Vrei un ceai?

Anna dă din cap aprobator, după care începe să îi povestească tot ce s-a întâmplat în legătură cu noul liceu și firește despre Jungkook.

•Următoarea zi•

După discuția de aseară cu doamna June, Anna parcă înflorii, dându-i încredere în ea cum nu a mai avut niciodată.Era hotărâtă să facă ea primul pas și să îi spună ceva măreț lui Jungkook.Mersul fetei putea fi asemănat cu ușurință cu cel al unui soldat în luptă,cu pași mari se îndreaptă spre etajul unde era situată clasa acestuia.De la mare distanță îl vede pe băiat cum intra în baia băieților,aceasta schimbându-și traiectoria urmându-l.

Fata ajunge în baia băieților închide ușa,privindu-l pe Jungkook cum se spăla pe mâini.
Jungkook se uita la ea dubios, neînțelegând situația.

Fata trage aer în piept, iar cu un zâmbet larg pe față și sigură pe sine, spune

-Vreau să fii iubitul meu!

Brusc băiatul bufni în râs, fata pierzându-și imediat zâmbetul de pe chip.

Jungkook se apropie de ea, împingând-o ușor în perete, punându-și mâna desupra capului ei pe gresia rece, uitându-se atent în ochii ei.

-Mai zi o dată...

Nu te pierde, zi ceva!  Anna își dă o palmă mintală.

-Ce ochi frumoși ai...

NU ASTA! Concentrează-te...

Cuvintele fetei îl făcu pe băiat să râdă mai tare.

-Adică...Vreau să fii iubitul meu, spune aceasta de data asta neavând curaj să îl privească în ochi.