Alt cuvânt pentru iubire //Jeon Jungkook

27.Aproape am făcut-o...

Din păcate excursia de la munte luă sfârșit.O dată cu terminarea târgului de iarnă se terminară și această mini-vacanță,ceea ce înseamnă că elevii se vor întoarce la școală, iar acest gând îi frustra extrem de tare.

Anna se uita pe geamul mașinii obosită după atâtea ore de mers pe drum.Se afla în mașina iubitului ei, care s-a oferit să o ducă personal până acasă.
Afară ploua, iar cerul era înnorat, însă fata adora vremea de afară,dintr-un oarecare motiv ploaia îi creea o stare de bine.Ciudat dar adevărat...

-Ok, am ajuns. Băiatul oprește mașina brusc în fața casei ei.

-Dacă nu aș purta centura de siguranță atunci când merg cu tine, aș zbura prin geam la ce frâne pui..., își dă fata centura jos râzând încet .Mulțumesc că m-ai adus...din nou.Îl pupă fata lung pe obraz.

-Doar atât?...

-La ce te referi?

-Oh,vino încoace..Băiatul o trage ușor pe fată mai aproape de el punându-i mâna pe talie, sărutand-o.

Fata răspunzându-i imediat la sărut, punându-și mâinile relaxate după gâtul lui, ceea ce îl făcea pe Jungkook să adâncească sărutul, luând-o prin surprindere.
Anna era nouă în toată povestea asta cu sărutul sau cu chestiile de cuplu, nu a avut niciodată un sărut adevărat până să se cupleze cu Jungkook.Iar de fiecare dată când băiatul se pierdea mult prea mult în moment, făcând totul mai pasional, fără să vrea îi dădea Annei impresia că acesta are și alte intenții cu ea...

În timp ce se sărutau Jungkook își poziționează o mâna pe obrazul fetei,păstrând-o pe cealaltă pe talia fetei, trăgând-o pe fată din ce în ce mai aproape de el,lipindu-i corpul de al lui făcând să nu mai existe nici o distanță între ei.

Într-o fracțiune de secundă Jungkook era mult prea absorbit de moment așa că se mută cu mișcări lente pe gâtul ei lăsându-i săruturi umede și mușcând tandru câteva porțiuni de piele,iar Anna își închide ochii involuntar,mușcându-și ușor din buză pentru a nu scoate vreun sunet. Cu mâna pe care o avea pe talie,băiatul urcă lin până sus ajungând la fermuarul de la geacă fetei pe care îl deschide.

Se pricepe atât de bine la asta!...

Anna simțea fiori în tot corpul nu știa cum ar trebui să reacționeze, să îl oprească sau să îl lase să continue?
Nu putea spune că nu îi place senzația pe care tânărul i-o dădea, însă sentimentul de teamă și agitația pe care o simțea prin vene era mult mai mare decât sentimentul de liniște sau de plăcere.

-C-cred că ar fi cazul să mă duc.., rupe Anna sărutul și se uită în ochii lui.

Nu știu de ce am făcut asta...nu cred că sunt pregătită pentru ceva mai mult de atât.

-Oh...d-da, sigur....,băiatul se dă mai în spate,simțindu-se puțin jenat că fata l-a refuzat.

Anna nu mai spune nimic și se încheie la geacă,atmosfera fiind și mai inconfortabilă.

-Ne vedem mâine la școală?Zise fata cu un zâmbet mic ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

-Ne vedem..., spune zâmbindu-i strâmb.

-Bine, ai grijă la drum!Anna îi plasează un ultim sărut pe buze după care iese din mașină închizând portiera din urma ei, iar tânărul pleacă.

Anna își întoarce privirea asupra casei ei și intră în casă bucuroasă că își revede frații cu care nu prea a avut timp să vorbească cât timp a fost în excursie din lipsa timpului dar și din cauza semnalului.

-Bunăăă!!!Glasul puternic al fetei se auzi în întreaga casă.

-Ai venit! Își face Tae apariția luând-o în brațe pe fată.

-Daa! Seokjin?

-Yaaa! Nici bine nu ai ajuns că tu deja vrei la Seokjin...., își dă băiatul ochii peste cap, iar Anna râde.

-Anna! ?Nu trebuia să vii mâine? Vine Seokjin iute către fată și o ia în brațe vesel.Nu știam că vii azi,ți-aș fi făcut ceva bun de mâncare....

-Nu e nimic, nu îmi e foame.

Muream de foame în drum spre casă, dar acum nu îmi mai arde de mâncare deloc...

-Doamne! Ești bine?! Ce ai pățit la gât? Te doare?!Spune Seokjin arătând spre gâtul fetei care era plin de semne.

Te omor Jungkook!

Tae se uită mai atent la gâtul acesteia și începe să zâmbească pervers.

-Neh n-are nimic,nu-ți fă griji.Spune Tae păstrându-și zâmbetul.

-Cum nu are nimic?! E plină de semne, nu îmi amintesc să fii alergică la ceva...

-B...ba da sunt! Sunt alergică la multe! Zise aceasta încercând să se scoată.

-La ce?...

-Păi la...la...

Telefonul lui Seokjin începe să sune, fata respirând liniștită, fiind salvată de ,,clopoțel".

-Aish trebuie să răspund!Le spune Seokjin după pleacă să vorbească la telefon.

-La ce ești tu alergică? O întreabă Tae care încă se amuza pe seama ei.

-Aish! Termină...nu e treaba ta.

-Ți-am zis eu că o să se întâmple asta!Deci zi-mi cum a fost!Ești ok?Adică vrei să vorbim despre cum a fost prima ta noapte de dragoste sau nu?

-Tae! Termină! Nu am făcut nimic! Îi zice fata cu ochii mari, uitându-se lung după Seokjin să se asigure că nu a auzit.

-Ah da? Păi și cum explici astea de pe gât?Anna nu e o rușine că ai făcut...

Anna îl întrerupe exasperată.

-Dar nu am făcut așa ceva,sunt niște semne...daca am așa ceva pe gât nu înseamnă că am facut ce crezi tu că am făcut.

-Bine...scuze.Văd că merge din ce în ce mai bine cu Jungkook.

-Hai mai bine să îți arăt ce ți-am cumpărat, îl ia Anna de braț și se așează pe canapea.