24.În sfârșit împreună

374 21 15
                                    

...era să uit de faza de azi dimineață, m-a mințit iar..

-În fine, acum poți să pleci. Nu te mai rețin, poate ai treabă, zise Anna.

-Nu pot să cred că iar incepi...

-Ce încep?

-Asta!În unele momente pari indiferentă dar se vede de la o poștă că doar te prefaci și nu înțeleg de ce.

-Nu fac asta, dacă sunt indiferentă înseamnă că așa simt să fiu.

-Nu te-ai săturat să faci asta? Pe bune...termină!

-Nu înțeleg de ce te superi atâta timp cât tu te joci cu mine...

-...tu acum te auzi? Gândești ce spui?Zi-mi un singur lucru care să dovedească că eu până acum m-am jucat cu tine. Spune Jungkook încrucișându-și brațele așteptând un răspuns.

-...faptul că mă faci să cred că simți ceva pentru mine, după mă dezamăgești! Ai idee cât de urât e ce faci și cum mă simt eu?! Spune fata nervoasă.

-Nu e adevărat,doar tu crezi asta...

-Uite...tu ești cel care nu înțelege, nu eu!Ce vrei să înțeleg când te văd cum te culci cu alte fete și după vii la mine de parcă nu s-a întâmplat nimic?

-Care fete? Dacă vrei să afli detalii despre viața mea sexuală din ultima perioadă să știi că nu a fost una activă deloc!

Refuz să cred că el chiar se distrează singur...

-Ah da? Pentru că ghici ce...am văzut ce făceai azi în cabana Hanei. Ce părere ai de asta?

-Ai văzut ce făceam înăuntru sau doar ai văzut că am fost acolo? Întreabă acesta ridicând sprânceana.

Anna se blochează pentru o clipă.

-Am...am vazut că ai fost...dar nu e prea greu de imaginat ce ați putut face voi doi acolo!

-Cum spuneam nu știi nimic, dacă erai un bun spion veneai,te uitai pe geam și după trăgeai concluzii. Da, e adevărat că am fost la ea în cabană, dar nu am facut nimic cu ea, plus că nu eram doar eu cu ea,eram eu, ea,tatăl ei și mama ei care a ajuns chiar astăzi.

-Și ce treabă aveai tu acolo?

-E mult de zis.

-Spune.

-Hana a spus că sunt un sportiv foarte bun și a ținut morțiș să mă prezinte familiei ei, mai mult mamei ei,că deja mă cunosc cu domnul Wang.Mama ei e  profesoară de sport la una dintre cele mai mari academii și m-am gândit că nu ar strica dacă ne-ar face cunoștință. Și cine știe poate mă ajută să progresez și să ajung la aceea academie de sport unde îmi doresc să intru. Te-am lămurit? Mai ai și altceva de obiectat? Zise Jungkook fără vreo expresie pe chip.

Aș spune că minte dar nu îl văd atât de creativ încât să inventeze așa ceva.

-Ok dar tot nu ai scuză pentru faptul cum te-ai purtat în ultimul timp cu mine, zise Anna încă nervoasă.

-Am mai spus-o și-o repet,dacă ai note mari la școală,asta nu înseamnă că ești inteligentă și înafara ei.

-...și asta ce ar trebui să însemne?

-De ce crezi că am vrut să stau cu tine în autocar? Sau că te-am scris pe listă special ca să faci echipă cu mine și să stăm împreună? Faptul că am vrut să fiu mai aproape de tine nu îți spune nimic? Spune băiatul cu subînțeles așezându-se mai aproape de ea.

Să nu imi spui că...neh visez, iar visez!

-Pentru că ai vrut să fii amabil? Zise fata înclinând capul răspunzându-i cu o întrebare.

-Mai încearcă...oftează băiatul.

-Am o idee în cap dar nu cred că te referi la...

-Eu doar...te plac...te plac pe bune. Nu știu când am inceput să o fac, dar important e că s-a întâmplat,spune acesta fără reținere.

-Nu...nu, îți bați joc de mine, sigur îți bați joc de mine.Tânăra era debusolată.

Jungkook schițează din nou acel zâmbet sincer care o făcea pe Anna să se topească și implicit făcându-i pielea de găină.
Băiatul nu mai stă pe gânduri, își pune mâna pe obrazul fetei și o sărută, fata fiind în culmea șocului.

Într-adevăr sentimentele băiatului erau reale.Nu știa cum de s-a ajuns până în acest punct, dar fata în scurt timp i-a pus acestuia capac, se simțea bine în preajma ei și îi plăcea să o aibă lângă el.A încercat de multe ori să uite de ea și să își înnece sentimentele față de tânăra,dar era imposibil.

Nu pot să cred că e adevărat!

Cei doi se desprind din sărut uitându-se unul la altul.

-Ești sigur?...adică ești sigur că îți place de mine?...adică dacă te-ai răzgândit e ok, că înțeleg...

-..O spui de parcă ai fi ultima leșinată de din lume.

-Nu e vina mea că tu m-ai făcut mortăciune...

-Yaaa!A fost un moment de confuzie.

-De ce nu mi-ai spus până acum și m-ai lăsat așa știind că sunt îndrăgostită de tine?! Zise Anna neînțelegând nimic din ce se întâmplase.

-Atunci când te-am văzut cu Hyunjin și cum te uiți la el...am crezut că nu mă mai placi și..

Anna îl oprește din vorbit sărindu-i în brațe, acesta făcând asemenea.

-Deci acum mă crezi? Ingână Jungkook făcând ochii mari.

-Da,acum te cred,îi zâmbește Anna.

Sper să nu fie iar un vis și mai încolo să mă trezesc.

-Ce facem cu relația falsă?...întreabă ea nelămurită.

-Care relație falsă?...nu mai e demult o relație falsă...încă percepi asta ca o joacă? Zise tânărul frustrat.

-Nu...

-Păi ca să îți răspund la întrebare,mă gândeam să continuăm, dar de data asta pe bune...fară ca unul din noi să creadă că e ceva fals la mijloc sau fără vreun regulament.Baiatul își împleticește mână cu a ei surâzând, iar aceasta se lasă cu capul pe umărul lui.Ce zici?

-Tu ce crezi? Spune Anna fericită.

Jungkook fu în cele din urmă bucuros că i-a recunoscut Annei ce simte cu adevărat, era pentru prima dată în viața lui când simțea asta pentru cineva. Relațiile tânărului de până acum au fost doar de plictiseală și neînsemnate, dar de data asta era pregătit să schimbe asta,niciodată nu a știut ce înseamnă dragostea cu adevărat, deci era nou în acest domeniu.
Acum că o avea pe Anna, singura lui grijă era ca ea să nu afle de pariul la care el a renunțat acum mult timp...tânărul era conștient că își va pierde iubita dacă aceasta află de pariu.

•Dar oare va reuși acesta să țină ascuns secretul și oare cum va decurge noua relație a celor doi în continuare?Să fie acesta un frumos capitol de iubire sau o greșeală majoră?•

Alt cuvânt pentru iubire //Jeon JungkookUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum