IREZISTIBIL<<TU!...NU...>>

18

Alex îi dădu o pereche de boxeri de a lui și un tricou iar el își trase pe el o pereche de pantaloni de trening.

Comandară pizza, iar acum stăteau  fiecare în câte un fotoliu și traseră micuța masă ce era sezată într-un colț în dreptul lor.
Câteva doze de bere făcea ca pizza să le alunece mai bine pe găt.

-Mîine ești liber?.

-Mă duc în schimbul doi. Terminase o felie de pizza și întinse mâna după doza de bere începută. Poti pleca o dată cu mine.

Eric ramase privind-ul, analizând propunerea. Oricum nu vroia să plece atunci.  Pe lângă experiența avută dormitul împreună era floare la ureche. Și oricum îl aștepta o casă goală. Mai bine rămânea,  chiar dacă știa că apropierea dintre ei era doar în fază de odihnă.
Erau hotărâți ca în orele următoare să experimenteze noi fațete ale apropieri și dorinței.
Conștienți că acela avea să fie singurul lor timp.
O dată ce ieșeau din acea cameră fiecare avea să-și vadă de viata lui.

În gândurile și simțurile fiecăruia totul avea să rămână la stadiul de experientă.O experiență dură și neașteptată.

-De ce ti-e frica de apropieri?.
Întrebă Eric ștergându-și degetele cu un șervețel.

Alex rămase cu berea la jumătatea drumului spre gură. După ce îi aruncă o privire nu prea măgulitoare, duse doza la gură sorbind cu nesaț.

-Așa ți sa părut!. Acum câteva zeci de minute erai foarte aproape de mine. Chiar adânc în mine.
Răspunse rămânând cu doza în mână tolanindu-se mai bine în fotoliu.

-Știi bine că nu la asta m-am referit.

-Ai o curiozitate debordantă. Si cred că ai să rămâi cu ia nesatisfăcută. Restu...mai vedem...sau simțim.

Cuvintu-l nesatisfăcut îl pronunță în zeflemea.
Iși puse glezna piciorului stâng pe genunchiul drept adoptând o poziție nonșalantă.

-Știu că toată bravada asta e de fațadă.

-Nu mă înebuni, articulă pe același ton. Nu mai țin minte. Oare mi-ai spus dacă  ai și o diplomă în  psihologie!...

-Nu am.
Spuse Eric aplecandu-se în față .Iși puse coatele pe genunchii împreunand degetele.

-Dacă aveai hârtia  ștampilată și înrămată, poate în timpul care ne-a mai ramas te lăsăm să experimentezi și asta cu mine. Dar findcă nu o ai...propun să ne rezumăm doar la sex.

-Se pare că la asta ne înțelegem foarte bine.

-Exact. Domnule avocat.
După ce concluzia fu trasă într-un mod satisfăcător pentru el, își lasă capul pe spătarul fotoliului și închise ochii.
Parcă nu mai avea putere să-i susțină privirea iscoditoare.
Stia că se purta ca un nemernic. Singurul cu care putea vorbi despre accidentul din urma cu trei ani era nașul fiicei lui.
El și părinții lui fiind singuri care îl cunoșteau cu adevarat.
Iar Eric avea o intuiție bună.
Mojicia din el ieșea la iveală când exista riscul unei apropieri. Apropieri sufletești.
Eric se apropia cu pași mici și siguri de el, iar asta îl făcea să bată în retragere.

Ridică brusc pleoapele când simți că doza de bere îi alunecă dintre degete.

-Cred ca ești obosit.Mai ales că ieri ai fost la muncă si nu ai apucat să te odihnești deloc.

Deja era o nouă zi, fiind trecut de miezul nopții.
Ii luă doza și o puse pe masă.
Arata obosit si vulnerabil. Parul lung începuse să se usuce în onduleuri largi dindu-i un aier sexi.

-Dacă erai ușor, își plimbă privirea pe trupul lui, te-aș fi dus în brate până în pat.

Alex  ridică o mână și îi cuprinse cefa trăgând-ul mai aproape de el.

Eric își propti mâinile pe spătarele fotoliului.

-De ce ești atit de drăguț!.
Șopti privindu-i intens ochii.

Eric știa că nu la chipul lui se referă.

-Findcă îți simt sufletul încărcat...De durere.

Alex  strânse mai tare degetele în părul lui scurt și inspiră. Deschise gura să-l pună la punct cu o replică tăioasă. Dar...tăcu înghițindu-și vorbele.

La urma urmei el era persoana de care se apropiase cel mai mult de când rămăsese văduv. Si cel mai intim.
De ce se întâmplase ca  el să fie bărbat...habar nu avea.

Ii trase capul mai aproape acaparandu-i buzele. Cu intenția de a-l săruta cu furie. Dar când îi simți degetele mângâindu-i obrazul intenția dispăru.
Acum sărutul continua cu mișcări domoale și încete. Ca și când atunci ar fi făcut cunoștință  cu buzele moi și seducătoare ale celuilalt.

Eric îsi împleti degetele în pletele unduitoare ce-l fascinau atât de mult.
Simțurile preluară controlul făcându-i sa adâncească sărutu-l să aprofundeze apropierea.
Acum ambele mâinii le avea puse pe ceafa lui Eric,iar acesta se apropie mai mult punându-și genunchii de o parte și  de alta a șoldurilor lui încălecandu-l.

-Nu te simți obosit?. întrebă
cu buzele peste e lui.

Alex îi răspunse printr-un sărut și mai aprig  iar mâinile îi alunecară pe fundul lui poziționandu-l   mai bine pe duritatea lui.

Eric gemu sonor în gura lui lăsându-și limba să-i cunoască gustul.
Se juca și cotropea arătându-i celuilalt prin mișcări  dorința de a primi mai mult.

Alex  bagă degetele în boxeri lui, strângând, obligandu-l să se frece de penisul întărit.

Și el era deja în aceeași stare.

-De data asta ma vei simți tu pe mine. Sau eu...

Nu apucă să termine că Eric i se ridică fulgerător din brate, lasandu-l să-l privească întrebător.
Câțiva pași grăbiți până în baie după care se întoarse și puse lângă fotoliu recipientu-l cu gel.

Sub privirea și zâmbetul acum un pic pervers a lui Alex își trase tricoul peste cap iar boxeri îi lasă să-i alunece la picioare, după care se poziționă iar în brațele lui.

Norocul lor că fotoliu era destul de mare. Acum aveau să descopere dacă era și rezistent, fiind folosit pentru un scop cu mult mai excitant de cât șezutul pe el.
Findcă în acea clipa erau conduși doar de dorință. Acaparatoare, dură și mult prea conștienți amândoi că timpul lor era limitat.

Se simți pătruns centimetru cu centimetru. Fiorul dureri amestecându-se cu senzații stranii și necunoscute. Simplul fapt că se simțea pătruns îl excita făcându-l să-și lase capul pe umărul lui Alex, iar geamătul ce I se strecură printre buzele încleștate îl făcu  pe acesta să se oprească.

-Ești îngrozitor de strâmt. Dumnezeule asta ai simntit și tu?.
Întrebă cu buze tremurânde sărutându-l pe gît.

Eric aprobă printr-o înclinare a capului.Dar nu-l ridică.
Iși ridică bazinul ușor după care se lasă acomodaîndu-se cu senzația ce-i străbătu coloana.
Durere, senzații excitante și dorință.

Alex îl lasă să găsească ritmul și profunzimea.
Ca apoi, amândoi să se miște lăsând doar simțurile sa-i ghideze.
Simțurile, dorința și acea clipă de vulnerabilitate creată de apropierea lor.
Findcă oricât încerca Alex să nege, apropierea sufletească...se înfăptu-i-se deja.