IREZISTIBIL<<TU!...NU...>>

22

-De ce ai venit?.

-De ce m-ai primit!.
 
Răspunse Eric închizând ușa.Facu câțiva pașii după care ramase în mijlocul camerei cu mâinile în buzunarele pantalonilor de la costum, privindu-l pe Alex.
 
Acesta se așezase pe marginea patului sprijinindu-se în mâinii cu picioarele întinse și gleznele incrucișate.
 
-Suntem cu adevarat nebuni.
Rosti privindu-l pe Eric.

- Am spus amândoi chestia asta, atât de mult,încât am impresia că a devenit un fel de mantră.

Spuse Eric dezbrăcându-si sacoul punându-l  pe spatarul unui fotoliu, după care veni și se  așeză lângă el pe pat.
 
-Cam riscant să
fim amândoi pe același pat.Mai ales ca nu ne-am putut abține nici măcar la  nuntă, încònjurati de atâțea oamenii.

Eric se aplecă punându-și coatele pe genunchii.

-Ai dreptate.Dar vreu să clarificam niște lucruri înainte de a uita și să respiram ghidați de...nebunia noastră.

Tricoul negru  și pantalonii de trening cu care era îmbrăcat erau mototolite semn ca doar ce se ridicase din pat.
Parul îi cădea liber pe umerii dandu-i o aliură răvășită.
  În ochii lui arăta al naibii de sexi. Abia se putea abține să nu se repeadă la el, să nu-l răvășească și mai tare.
 
-Întâi spune-mi dacă au fost probleme cu soția după ce ai revenit...

-Am primit o privire întrebătoare, dar am ignorat pledând prin tăcere și eschivă.

Alex zimbi din coltul guri.
 
-Ești avocat, la naiba. Normal că știi să te eschivezi.

-În discuția ce vreau să o avem nu caut să mă eschivez. Si te-aș ruga să renunti și tu la sarcasm.
 
-Ce naiba, discuție vrei. Ne întâlnim, ne-o tragem și fiecare îsi vede de viata lui. Pînă data viitoare.
 
-Alex...

  Ii pronunță Eric numele rugător.

-OK. Vorbeste.

-Cred că ce este între noi a depășit stadiul de...ne-o tragem. Sau sex. Cum vrei să îi spui. Dacă era doar asta și curiozitate am fi terminat totul atunci.
 
-Ce măsa vrei să spui!. Că te-ai îndrăgostit de mine?.
 
Era mai ușor să lanseze un atac,  astfel sentimentele  îi rămâneau ascunse în sufletul trădător.
 
-Crezi că e posibil să iubești două persoane în același timp!?.
 
-Dute naibii.

Atât spuse ridicându-se nervos de pe pat.
Facu câțiva pasi până în dreptul ferestrei și rămase în fata ei cu mâinile în buzunarele pantalonilor. Ascunzand astfel tremurul lor.

-Sunt deja acolo. Amândoi cred că suntem. Doar că tu ești prea încăpățânat să recunoști.

Alex își încleștă maxilarul oprind cuvintele sarcastice și rămase privind forfota strazi fără a vedea ceva anume.

Il simți pe celălalt apropiindu-se.  După câteva secunde brațele lui îi înconjură mijlocul iar bărbia i se poziționă pe un umăr.
 
Un gând îi străbătu mintea. Dacă Eric era bun la eschive, atunci putea încerca și el să abordeze problema în același fel.
 
Se întoarse brusc în brațe lui și prinzându-i chipul în palme îi acapară buzele.
 
Eric rămase uimit în prima clipă fiind luat prin surprindere.
  Ii înconjură și el mijlocul răspunzând.
Când simți că sângele începe să-i circule cu viteză prin trup, se desprinse cu un zâmbet pe buzele înroșite.
  Respiră de câteva ori privind în iriși de culoarea jadului.
 
-Nu ține.

Articulă   prinzându-si buza de jos cu dinți,în încercarea de a nu râde dea dreptul.
 
Alex îi sustinu privirea.

-De ce naiba, mi  sau aprins călcâiele după un avocat!.

Eric îi dadu un sărut cast zâmbind în continuare.

-Recunoasterea a fost atât de grea!.

-Dacă ai tras concluzia, ne putem întoarce la ce făceam!. E mai placut, de cât discuția asta care nu duce nicăieri.
 
-O să facem și asta. Dar...

Alex se desprinse din îmbrățișare intorcându-i spatele.
 
- Dacă știam că ai chef de atâta vorbărie nici nu-ți dădeam drumu la ușa.
 
Spuse imbufnat. In parte findca celălalt își dădu-se seama de strategia lui.

Eric își păstră zâmbetul pe buze. Făcu un pas în dreapta lui rămânând umăr lângă umăr.
 
-Vreau să avem o relație.
 
-Și asta ce măsa e?...
 
-Ce am avut până acum a fost doar sex.
 
-Și ce ai vrea, să mă mut cu tine și soția ta! Să trăim toți fericiți? Spuse sarcastic. Eu ce aș fi,tot soție?.

-Mârlănia ține-o pentru tine pe șantier,  findcă nu merge cu mine.
Am început să te cunosc foarte bine să știu că faci asta ca mod de apărare.
 
-Știi ce...ia pleacă și lasă-mă în pace.
 
-Chiar vrei asta?.
Întrebă Eric privindu-i profilul.
 
-Da.Oricum mi-a pierit tot cheful.
  
Eric îl întoarse fulgerător cu fata spre el, adoptând aceeași strategie, apasăndu-și cu furie buzele de ale lui.
 
Il simți respingându-l dar îl lipi mai tare de el înfigându-și degetele în fesele lui.
 
Alex își puse palme pe pieptul lui impingându-l de lângă el.
 
Orele petrecute la sală îl făcu pe celalalt să i se opună forțându-i apropierea.

Simțind că nu are sorți de izbândă îl muscă de buza inferioară, ne-mai  ținând cont că îi  lasă semne.
 
Eric gemu de durere dar nu își slabi strânsoarea. Ba din contră, îl apasă și mai tare pe bărbăția lui întărită simtind-l la fel.
 
În clipa aceea își evaluau forțele și orgoliul.
Unul ripostand iar celalalt cerând și mai mult.
  Asta facandu-i să se excite    până în punctu-l in care să nu mai știe nici unul  de la ce a pornit totul.

Eric își luă o mîna de pe fundu-l lui, si trecurând-o între ei începu să-i mângâie duritatea prin materialul pantalonilor. Realizand că acesta era singurul articol vestimentar ce îl acoperea.

Se desprinse din bratele ce îl înconjurau cu mângâieri aprige, și se lasă în genunchii în fata lui, tragându-i în același timp și pantaloni.
  Ii lasă pe coapse  și apucându-l de fese îl făcu să se înfigă în gura lui,ce îl primi violent.
 
Ii auzi geamatul și îi simti degetele în parul lui apasându-i capul intr-o încercare de a-l face să-l primească pe tot.
  Privi în jos spre el excitandu-se și mai mult doar din imaginea ce i se oferea.
Frumosul ș-i spilcuitul avocat stând în genunchii în fața lui satisfăcându-l cu gura lui perfectă.
 
Gemu sonor infigându-și degetele în parul lui desfătându-se cu neorânduiala provocată.
 
Intr-o fracțiune de secundă Eric îl abandonă privind în sus spre el.
 
-Spune-mi din nou să plec.

Alex îl  privi stupefiat neînțelegând cuvintele. In gândurile încețoșate de excitare era numai dorința de eliberare.
  Privindu-i zâmbetul de satisfacție a celuilalt lasă o înjurătură obscenă să i se strecoare de pe buzele încleștate.
 
-Termină naibii ce ai început. Iar după...vorbim ce vrei.
 
-Ești sigur?.
 
-Eric...
 
Il apostrofă pronunțându-i numele printre dinți încleștați.
  
Acesta zâmbi și îi făcu pe voie.