#3 Pensule si secrete (Seria Dark Valley)

5. Aidan. Olivia-fucking-idioata-Steel

Aidan

Mi s-a părut o idee a naibi de buna sa o mut pe Olivia in partea mea de pat, după ce a adormit. Bine, recunosc, nici macar nu a fost o idee. M-am trezit din somn intr-o cautare disperata după apa si am gasit-o pe soricica dormind cu creionul in mana. Inainte sa-mi dau seama ce fac eram deja cu ea in brațe si o mutam la celalat capăt al patului.
Când m-am intins langa ea habar n-aveam ce sa fac in continuare. Rațiunea imi spunea sa ma ridic si sa plec sau macar sa ii intorc spatele si sa dorm, dar diavolul ma indemna sa o pipăi. Si ce dacă se trezea? As fi putut sa ii spun ca sunt somnambul, nu-i așa? Totuși gândul ca am îmbrățișat-o si m-am cuibărit in spatele ei m-a bantuit ca un cancer in faza terminala.
"Aidan?"
"Hmm?" Am tresarit si am clipit des, tras brusc inapoi in realitate de vocea prea stridenta a lui Amery.
Mai multe perechi de ochi se holbau la mine. M-am uitat pe rând la Amery si Ethan, la Avelia si Khai si la Dean. Erau enervant de serioși si ai dracului de perseverenți dacă reușiseră sa ma convinga sa vin la Pearls pentru o discutie. Știam prea bine ce înseamnă pentru Ethan si Khai o discutie si de fiecare data se lasa cu bătaie.
"Îți bati joc de noi?" Marai vrajitoarea mijind ochii amenintator in directia mea.
"Chiar vrei sa raspund sincer la intrebarea asta, Ashbury?" Am întrebat-o serios, caci nu credeam ca e o idee buna. "M-ati făcut sa vin aici si am venit. Sunt cat se poate de treaz si lucid, așa cum ati vrut. Nu asteptati nimic mai mult de la mine."
"Clark, ești idiot?" Ma intreba Khai punându-si barbia in palma si cotul pe marginea mesei. "Ai impresia ca nu am nimic mai bun de făcut intr-o vineri după-amiaza decat sa ma joc de-a polițistul bun-polițistul rau cu tine?"
"Oh, sunt absolut convins ca ești prins pana peste cap in treburi vitale precum scărpinatul in cap si cotrobaitul in chilotii Aveliei. Vrei sa îți mulțumesc ca te-ai deranjat sa vii aici, când nici macar nu te-am chemat eu?"
Nasul lui Khai s-a incretit de parca un miros ingrozitor invadase restaurantul. Am ranjit si i-am făcut cu ochiul. Poate ca nu puteam sa ma iau la tranta cu toți trei odată, dar puteam sa imi sustin punctul de vedere si nici macar nu aveam constiinta necesara ca sa ma simt prost.
"Bine, Aidan. E suficient, deranjant si obositor. Nu te-ai plictisit sa te comporti ca o jigodie?" Ma intreba Ethan care, de când ajunsesem, nu se dezlipise de Amery.
"Nu, Ethan. A fost nevoie de ani de antrenament, perseverenta si sacrificii ca sa ajung in punctul in care sa ma doara in cot de părerea oricui. Așa ca nu, nu m-am plictisit sa fiu asa cum sunt." I-am răspuns aruncându-mi in gura un cartof prăjit pe care l-am furat din farfuria lui. "Scuze, mancarea o împarți? Ca despre Ashbury m-am lamurit deja."
"Jur ca te..." A marait bunul meu prieten si s-a desprins pentru prima data de iubita lui ca sa se aplece spre mine.
"Ethan, nu merita." A intervenit vrajitoarea Ashbury la timp cat sa calmeze balaurul. "Stai jos. Mai tarziu pe el o sa il doara in continuare in cot de parerile noastre, iar tu o sa te simti vinovat ca l-ai pocnit."
"Cine naiba s-ar simti vinovat ca il pocnește pe idiotul asta, Amery?" Pufni Ethan in același timp in care eu am plescait nemultumit:
"Cine naiba ti-a zis ca il las pe tâmpitul asta sa ma pocneasca?"
Am schimbat o privire cu Ethan. Amandoi păream la fel de surprinși. Un mic zambet s-a intins pe buzele lui. Același zambet il simeam răsărind pe fata mea.
"Ai de gând sa ne spui de ce te autosabotezi?" Vru Khai sa stie mai apoi.
"Nu fac nimic din ce nu am făcut pana acum. Doar pentru ca voi nu mai faceti anumite lucruri pentru ca va e frica de iubite nu înseamnă ca dintr-odată sunt mai gresite decat au fost pana acum." Am încercat eu sa imi consolidez apararea.
Inutil. Toți erau puși pe mine mai ceva decat era Ethan pus pe Amery. Mai lipsea sa ma bage intr-un colt si sa ma puna cu fata la perete si nu cu scop de divertisment.
"In ultimele doua săptămâni ai făcut sex intr-o parcare, te-ai bătut in plină strada in mijlocul zilei si ai prizat cocaina de pe tejgheaua unui bar la ora de vârf. Toate aceste trei lucruri sunt infracțiuni si se pedepsesc penal. Scuza-ne pe noi ca ne facem griji pentru tine ca sari calul in asemenea hal, Aidan!" Prelua căpitanul Amery marea dojeneala.
Ii lipsea o rigla si o pereche de ochelari ca cei ai Oliviei si era numai buna de pus pe post de educatoare la grădinița. Si un neg in barbie. Da, mi-o puteam imagina cu un neg in barbie si asta m-a facut sa chicotesc. M-am oprit când toată lumea-inclusiv Dean-s-a uitat la mine de parca imi mai crescuse un cap.
"Nici macar nu înțeleg când am devenit eu problema ta, Ashbury." Am mormait clatinand din cap. "O sa ma lăsați in pace dacă va promit ca nu o sa mai fac sex in parcări, nu o sa ma mai iau la bătaie in plină strada si nu o sa mai prizez cocaina pe tejgheaua vreunui bar?"
Ethan, Khai si Dean au schimbat o privire pe care o înțelegeam, dar preferam sa nu o iau in seama. Imi dadeam seama ca sunt îngrijorați din cauza mea. Era mai ușor sa imi spun ca nu e adevarat, ca nu isi fac griji pentru mine ci pentru reputația mea, a familiei mele, a orașului, naiba sa il ia.
"Ar putea fi un punct de pornire." Spuse Dean mediator. "E mai bine decat nimic."
"Si n-aveti decat sa va multumiti cu asta, pentru ca nu intentionez sa fac alte concesii." I-am asigurat încrucișându-mi bratele peste piept si privind hotărât inainte, printre umarul lui Amery si cel al Aveliei.
"Presupun ca e bine si atat, momentan." Spuse si Khai oftand lung.
"Nu asa de repede." Interveni blestematul, nenorocitul, ghinionul de Ethan pe care l-am ucis in chinuri cu privirea. "O sa te păzim. O sa facem cu randul, dacă e nevoie. O sa începi sa mergi din nou la intâlnirile AA si o sa te duc personal de mana pana acolo dacă trebuie. O sa termini cu prostiile si o sa începi sa vii din nou la antrenamente."
"Cum sa nu!" Am țipat si m-am aplecat in fata, proprindu-mi palmele in cantul mesei. "Apoi o sa incep sa fac voluntariat in spital, o sa ma duc la slujba de duminica si o sa tund peluza din fata casei. Si ca bonus o sa trec pe la tine pe acasă sa o fac si pe ma-ta, Ethan. N-as vrea ca taica-tu sa se deranjeze."
Ethan, spre meritul lui, nici macar nu a clipit când i-am pomenit părinții. Se întâmpla mult prea des ca vreunuia dintre noi sa ii mai pese.
"Îți amintesti gala de anul trecut?" Ma intreba deodată ciudat de calm si relaxat. "Îți amintesti ce s-a intamplat la gala si din leptopul cui au aparut imaginile alea? Îți amintesti ce s-a intamplat inainte de gala?"
Spatele mi s-a îndreptat in mod automat si am simtit cum imi fuge pamantul de sub picioare. Incidentul acela... era un subiect pe care il închisesem din acea seara. Am avut grija sa il îngrop bine de tot, sub zeci si sute de litrii de alcool si tot atatea kilograme de droguri. De ce deschidea Ethan subiectul ăla? De ce de fata cu Amery si Avelia?
"Unde vrei sa ajungi cu asta, Keighton?" L-am întrebat printre dinti, strangand pumnii pana când mi s-au albit degetele.
Ethan a ridicat din umeri nepasator. Dacă te uitai de departe ai fi crezut ca vorbește despre salvarea balenelor.
"Nicaieri, Aidan. Te motivez ca sa faci ce trebuie sa faci."
"Ma șantajezi?" Am întrebat perplex si am izbucnit in ras. "Fii serios, Ethan. Ce o sa faci? O sa te duci la poliție si o sa ma reclami?"
"Nu, defapt cred ca o sa ma duc la tatăl tau si o sa ii spun toate rahaturile pe care le-ai făcut chiar dacă asta înseamnă ca ma bag si eu in aceeași groapa si ii trag si pe Khai si Dean alaturi de noi. Nu te las sa ramai in urma pe drum, Aidan. Fie ca îți convine sau nu, o sa faci ce mama dracului trebuie sa faci!" M-a asigurat reusind chiar sa zâmbească la final cu toate ca ochii lui scăpărau de furie.
Vrei sa ma șantajezi? Foarte bine, amice. Haide sa vedem de ce ești in stare.
"Bine, Keighton. Haide sa o facem in felul tau, dar cu o singura condiție." Am spus ridicand o spranceana in semn de sfidare.
"Nu ești in situația in care sa pui condiții, Aidan. Ti-ai pierdut dreptul asta când ne-ai forțat sa îți facem jocul in separeu din club."
"Atunci n-ai decat sa ii spui tatei orice doresti. Poți sa spui întregii lumi, defapt. Nu pot sa ma conving sa imi pese suficient de mult incat sa îți accept arestul la domiciliu fara un stimulent." I-am explicat ridicand din umeri.
"Nici macar nu..." A început Ethan, dar a fost intrerupt de Khai.
"Ce vrei?" Ma intreba sec si inflexiv.
"Khai." Maraii Dean furios.
"Nu, lasă-l sa vorbească. Macar aflam despre ce e vorba." Propuse Khai si ma fixa cu privirea. "Ce vrei, Clark? Ce îți doresti suficient de mult incat sa fii dispus sa faci ceva ce nu vrei sa faci doar ca sa obții acel lucru?"
Ma simteam ca in dimineața de Craciun. Ba nu, ma simteam ca in noaptea dinaintea Crăciunului, dacă Mos Craciun ar fii existat vreodata si eu as fi fost singurul neghiob care a reușit sa il prindă coborând pe horn. Nici macar nu imi aminteam de când ranjerul meu nu imi mai atinsese ochii, dar am simtit atunci ca s-a intamplat. Nu era un zambet de bun augur. Era ceva macabru si rau prevestitor, dar mi-a pus sangele in miscare.
"Nu vreau un lucru, van der Fritz." Am spus dezvelindu-mi dintii.