Personajul

Devotament și loialitatea față de sine

      Stătea pe întuneric noapte târziu luminată de ecranul computerului. Sora mea de aur, că ea ar fi acel prieten din orice istorioară care te scoate din toate încurcăturile atunci când ai nevoie, îmi comanda gențile pe care urma să le pictez.
      A stat două ore pe jos cu calculatorul pe pat căutând produsele potrivite, periodic cerea ajutor de la iubitul ei, in chat, care îi răspundea greu și nu era prea implicat.
        Doar ea știa câți nervi a pierdut..eu păream emoțional detașată, cu motanul pe brațe și o cutie de Pringles îmi vedeam de treburi ori dădeam scroll pe Facebook.
       Era o zi în care am vorbit mult, cu sora apoi la întâlnire cu tipul care vorbea rusește.
          Intrând în local am văzut doar personalul și un bărbat ce stătea alături. Deodată m-am gândit " wow! Era înalt și atrăgător; cu barbă, păr undulat și ochelari. Oare ce noroc a dat peste mine? M-am apropiat repezit de el și m-am prezentat, s-a prezentat și el, și eu l-am întrebat unde luăm loc. Atunci el a spus că noi nu luăm loc și în timp ce a mai spus 2 vorbe eu realizam că acesta nu e tipul cu care trebuia să mă văd. Nu cunoșteam cum arată ptu că el nu avea poze Instagram decât principala atunci i-am spus că trebuie să mă văd cu o persoană care seamănă cu el. Și chelnerul, da acesta era chelner, mi-a arătat spre Gray, așa îl voi numi, zicând că atunci probabil acesta e tipul care mă așteaptă.
        Am realizat atunci că în tot acest timp Gray urmărea cu un facepalm această scenă scurtă mi s-a părut chiar că se înroșise dar nu înțelegeam de râs ori de rușine. Eu m-am apropiat și i-am mărturisit că am crezut că chelnerul era el.. și după ce i-am zis că-i vina mea că el nu are poza, el mi-a făcut o remarcă că mă întâlnesc cu tipi care nu au vreo poză.
          El nu înțelege că anume datorită faptului că nu știu cu arată am ieșit cu el, că nu voiam să mă dezamăgesc și să nu mai ies.) Și de ce să ies? Ptu că simt cum statul în camera îmi afectează echilibrul psihic, mă tulbură, mă stopează din evoluare și mă ajută să degradez.  Ieri însă am avut o întâlnire mai interesantă, însă prea șocantă să reflecteze asupra ei, așa că vo povestesc data viitoare.
             Totuși aveam alte planuri pentru azi, și vreau să mă învăț să-mi rămân fidelă și să fac tot ce-mi propun. Vă întrebați poate ce este complicat în asta? Ceea ce înseamnă că nu sunteți în condițiile mele limitate. Pentru că mă tot autoblamam și procrastinam și ciclul continua până să ajungem pe spirală in jos absorbită de depresie, inerție, apatie și stoarsă de energie aveam nevoie sa mă motivez în continuare să fac ceva, macar ceva. Dar după ce am trăit o săptămână la gazdă, aș spune de o calitate superioară mă simțeam mereu bine și eram disciplinată, și făceam tot ce trebuie.