După ce am scris ultimul capitol despre cel mai mare coşmar; am simtit pentru prim dată această brusca scădere a vibrațiilor. Pentru că creierul nostru nu deosebește realul de imaginar am retrăit acest moment din nou și apoi am înțeles că nu eram pregătită. Că nu mă descurcasem. Câteva zile umblam ca în ceață. Aveam apatie, sau nu înțelegeam ce simt ptu că motive în prezent nu erau de a simți stări de deprimare. Am și plâns că îmi era dor de mine cea veche, mă identificam cu traumele și durerea mea. Pe care o trăisem. Peste care eram mândră că am reușit să trec. Și acum înțeleg că mă identificam cu mândria. Mi s-a activat egoul. Dorința de a mă simți specială. Dar capcana care poate fi evitată renunțând la mândrie este nevoia de obstacole pe care să le depășești cu tărie. De aceea, mă gândeam ieri să șterg capitolul despre suferința mea. Ptu a ști sigur că nu acesta era scopul cărții. Lauda. Acești oameni posedați de mândrie spun ceva gen "de-ai ști cine sunt eu și prin ce-am trecut" ori invers "de-ai ști cine sunt eu și ce am creat/dezvoltat; datorită mie a apărut..". Asta demonstrează că mândria îi posedă și pe victime și pe creatori. Și ajungând la etapa Creatorului nu e finalul egoului. Sau iluziilor aduse de ego.
M-am întors acum, după ce, citisem cartea "Anul 2150" unde eroul principal urmărea cum iubita lui era omorâtă cu pietre de către locuitorii Microinsulei, fără a putea face ceva. Scopul lui era să îi ierte, cum a făcut Macrofilosoful Iisus. Dar Lui John nu i-a reușit. Era încă verde. Și..uite că, m-am identificat cu el și încercam să înțeleg cum tot ce există este perfect. Ca totul este dreptate infinită. Că totul are un scop. Și să înțeleg cum în Macrofilosofie orice se întâmpla cu noi este rezultatul alegerii noastre; da, până și moartea.
Probabil acum m-am descurcat. M-am intors la scris, la voi. Și da, probabil este implicat aici o latură egocentrica dacă cred ca veți citi ce scriu, ce scriu despre mine. Dar, dacă nu ar fi aceasta nu aș scrie. Nu aș publica. Și nu a-ți afla despre acele lucruri minunate care s-au întâmplat cu mine și care urmează să le descriu. În speranța că acestea vor ajuta pe cineva să creadă. Cum pe mine m-a ajutat experiența altora să cred.
De ce să crezi? Păi, așa lucrează lumea. Mai întâi crezi in magie apoi o vezi...Ni s-a spus de mici. M-ai întâi crezi in Dumnezeu apoi îl vei vedea. Ne spun credincioșii. Iar eu va spun că mai întâi am crezut în puterea subconștientului/ sufletului/universului (că tot aia e) apoi am văzut transformările..am devenit dovada prin schimbare mea.
Pe 26 februarie seara. Am decis să mă luminez. Înainte de asta, în data de 25 feb 2024, am avut o așa numită repetiție a luminării. Așa că am decis că Nina se greșește. Nina este femeia care mi-a făcut cunoștință cu iluminarea când încă nu eram interesată de aceasta. În decembrie nici nu știam ce presupune asta iar apoi nu îmi venea să cred ca e posibil de obținut. Credeam că acesta se întâmplă spontan și necontrolat.
Am întrebat-o dm (direct message) dacă îi pot fi de folos cu ceva pentru a putea schimba cu ea ceva și să primesc cursul ei de iluminare. Ea mi-a răspuns că, ptu o clipă m-am întors pe instagram să mai ascult odată mesajul audio ptu a păstra veridicitatea spuselor, Mi-a răspuns că după regulile lor dacă încă sunt la etapa "vreau"(ceea ce m-ai târziu am înțeles că este copilul/victima) și încă nu am ajuns la etapa "pot" (adultul, cel care decide și hotărăște, alege) și dac nu mi-am creat încă această posibilitate, reală, cum a concretizat ea, Înseamnă că ptu acest curs nu sunt pregătită încă; nu mă va ajuta; nu am nevoie acum, și ceea ce pot face e sa-mi construiesc o bază mai bună cu materialul gratuit postat de ea. Acolo voi afla de ce nu se poate de intrat în acest program dacă nu am bani pentru aceasta. Și mi-a sfătuit să nu iau în datorie și nici să nu dau ultimii bani pe asta.Eu, trecând această informație prin Ego, care se credea special, m-am gândit că nu mă cunoaște, și numai de asta crede și își face concluzii pripite ne știindu-mă pe mine. Eu? Nepregătită? Atunci ceilalți cum sunt? Atunci calea mea a fost parcursă în zadar? Neee. Nu cred.
Și aici putem urmări din nou această gândire B&W(Alb/Negru) care o are Ego sau Micro-omul. Ori sunt pregătită ori nepregătită. Deși, ceea ce a vrut să spună Nina e că sunt mai pregătită decât ceilalți" dar nici acum nu până la urmă. Și că etape (sau ultima) mai sunt de trecut. Acum m-am gândit că dacă mi-ar propune Nina sau cineva o consultație, să înțeleg asupra la ce să lucrez încă, poate m-ar fi ajutat să accept și să nu fac următoarea greșeală.Am luat decizia să mă iluminez; ne știind că acest adevăr care îl voi afla poate să îmi schimbe viața doar atâta cât pot învăța din el și ce anume înțeleg. Căci unii oameni pot interpreta adevărul nu prin iubire ci ,local, prin lipsa de iubire.
De exemplu femeia care mi-a propus această programă la preț accesibil mi-a arătat că ea nu înțelege cum naște în lume devalorizare, și cum ,prin asta, munca cuiva(și chiar a ei, dacă decid și eu să vând apoi mai ieftin cursul obținut prin ea, furandu-i astfel clienții) nu este prețuită la valoare stabilită de creatorul și atunci descurajează crearea.
Nu înțelege că Nina nu limitează doar accesul, dar și invers, oferă posibilitatea de a obține. Căci 16 ani de zile Nina a stat cu acest adevăr unu la unu și nu l-a împărțit cu noi. Deci nu era accesibil. Dacă noi am putea vedea oportunitate am fi recunoscători ptu manifestarea ei în lume și ne-ar veni natural dorința de a mulțumi. Și cum Nina cere schimb produs ptu bani și nu produs ptu serviciu (cum i-am propus ei) ar fi corect să-i ofer ceea ce are nevoie.Dacă am înțelege că achitând confirmăm alegerea noastră, confirmăm că vrem acest ceva să fie prezent în viața noastră. Și dacă personal eu înțelegeam asta atunci, nu încurajam astfel de comportament distructiv al doamnei.
Și acum înțeleg că neștiința poate dăuna. Si unicul suferind vei fi tu ptu că ceea ce oferi în lume ți se întoarce și nu din cauza carmei, ci din cauza că vei trăi în lumea din care faci parte. Din cauza că împărțim cu toții această lume și nu suntem aparte de ea, si nici nu trăim împreună, noi împărțim tot ce ea conține. Fie asta minciună sau adevăr, bine sau rău..
Mai pot enumera procesele schimbului egal/inegal între persoane. Dar nu am avut scopul să mă focusez prea mult pe asta ci mai degrabă să fac cunoscută impotența pregătirii și greseala mea de a ignor acest sfat, doar ptu că câteva persoane din jur erau impresionate și șocate de capacitățile și gandirea mea. Și, la acel moment nu legam asta cu devalorizarea și prejudiciile lor înainte să mă cunoască. Nu luasem în considerare contrastul interior pe care îl trăiseră ei.
Deci, iarăși, ne fiind prea conștientă. Si dorind/alegând să mă simt specială.
Această fiind pata mea oarbă.
ℹ Despre petele oarbe și cine sunt acei oameni fascinați de mine vorbesc în capitolul următor.Regret? Da, sigur că regret că am făcut asta. Urmărind rezultatul acestei doamne putem vedea cum Acest curs nu i-a fost de folos din cauza că are o bază rea, si cum nu este capabilă să deosebeasca iluzia de adevăr ea va continua să mintă ptu că și pe sine se minte. Se minte ceea ce face este bine. Desigur, e un microbine. La nivel mai mare acesta este lumea în care va trăi. Și la nivel macro, dacă nu făcea asta nu aveam să știu despre că e posibil să ai cunoștința despre adevăr dar să alegi să o uiți. Să te prefaci că nu o vezi. Și aceasta va duce la degradare. La nivel macro totul e perfect. Și îi sunt recunoscătoare chiar și ei.
De fapt, recunoștință enormă a fost primul lucru care l-am simțit după iluminare. Șiam legat această stare cu această femeie. Iarăși o viziune iluzorie. Căci despre asta vorbesc. Chiar dacă te iluminezi nu ești scutit de riscul de degradare.Cel mai tare m-a uimit că zicea că ascultat programul de 3 ori. Va amintesc că a fost lansat în decembrie, și că la trecerea lui ne ia timp de 21 zile. Așa că probabil zice adevărul.
Am întrebat-o, odată când m-a contactat ptu a-mi vinde alt curs, de ce face asta, și cum asta nu contrazice schimbul corect de energie, principiile meta-spiritualității. Ea mi-a răspuns doar că nu este neapărat să spun cuiva. Dar sper ca prin aceste întrebări să înflorească semința adevărului și sufletul ei să vrea să găsească raspuns.
CITEȘTI
Personajul
RomanceCare dintre scriitori a încercat viața personajelor sale? Eu nu mă folosesc de personaje pentru a-mi trăi într-un mod latent fanteziile scenariului destinat mie. Și îmi înțeleg scopul in această viață de a trăi aceste scenarii. Personajul e și scena...