𝐋𝐮𝐜𝐢𝐟𝐞𝐫|| 𝐊𝐓𝐇 𝐅𝐅 {𝓉𝓇𝒶𝒹𝓊𝓈𝒶}

8.

O săptămână. O săptămână a trecut de când Taehyung a devenit profesorul nostru. O săptămână de când și-a asumat misiunea de a-mi face viața un iad. Și doar ca să știi, își făcea treaba minunat.

În fiecare minut din clasă, el își avea ochii pe mine. Aș fi fost distrasă pentru o secundă și el m-ar fi chemat și m-ar fi întrebat o întrebare. Dacă nu reușeam să răspund, el ar fi profitat de ocazie să mă insulte.

Am putut vedea cum ceilalți studenți observau că era foarte aspru cu mine, dar nimeni nu îndrăznea să spună ceva. Nimeni nu voia să fie următoarea ținta.

" Sun Hi."

L-am înjurat în gând când Taehyung s-a așezat în fața mea. Pe de altă parte, eram acum forțată să stau pe primul rând în fiecare clasă, ceea ce însemna că el îmi urmărea toate mișcările.

M-am ridicat și întreaga clasă și-a îndreptat atenția spre mine.
Nana  și gașca ei s-au relaxat în băncile lor, pregătiți să se bucure de spectacolul care urma să aibă loc.

"Ai citit primele capitole din Anna Karenina?"

Mi-au crescut ochii în cap. El nu a menționat niciodată să citim acea carte.

"Anna Karenina?" am întrebat perplex.

"Da", a spus el sever, încrucișându-și brațele.

"Dumnule Profesor, nu ne-ai cerut niciodată să o citim", am adunat curajul să răspund.

"Și? Este totuși una dintre cărțile prescrise în curs. Trebuia să o fi citit", a răspuns el.

"Dar urma să studiem Marea Gatsby următoarea. Planul sesiunii o menționează, așa că am citit aceea", am răspuns.

El a răbufnit. "Asta nu e scuza pe care o vreau. Este vina ta că nu ai citit cartea prescrisă în planul de curs."

"Îmi pare rău, dar nu ne-ai cerut niciodată să o citim. Ai cerut Marea Gatsby și am citit-o. Aceste cărți clasice necesită timp pentru a fi citite și înțelese. Nu pot citi toate în același timp", am spus, chiar și eu am fost surprins de curajul pe care l-am adunat. Am auzit oamenii din spatele meu murmurând, în timp ce Taehyung mă privea cu asprime.

"Dar nici nu am spus că nu trebuie să o citești. Lipsa ta de disciplină și angajament în acest curs mă  nedumerește. Crezi că cu această atitudine vei ajunge undeva?", a întrebat el.

Eram furioasa acum și asta m-a motivat să argumentez împotriva tratamentului său incorect. "Dacă te aștepți să o fi citit atunci înseamnă că te aștepți să o fi citit toți ceilalți. Întreabă-i. Întreabă oricare dintre ceilalți studenți. De ce numai eu? De ce mă vizezi mereu?", am spus.

Întreaga clasă a rămas fără cuvinte când a auzit lipsa de respect. Nana a zâmbit și s-a aplecat spre prietena ei pentru a-i șopti la ureche: "Va fi o adevărată confruntare".

Mandibula i s-a încleștat în timp ce s-a apropiat. Privirea sa asupra mea, m-a făcut să simt că mă topesc sub privirea lui puternică.

A trebuit să clipesc de două ori pentru că am crezut că am văzut ochii săi strălucind roșu cu o ușoară nuanță de auriu.