ALEASA LUI 🔞

Capitolul 2 Zara

Ma trezesc gafaind si plina de teama, tot corpul imi vibreaza si imi simt transpiratia curgandu mi pe frunte, trag cateva guri infundate de aer, de parca cineva m ar strange de gat, am avut un cosmar, si unul oribil, nu imi amintesc detalile si ma bucur ca am revenit la realitate. Imi iau cateva secunde pentru a ma calma si a mi regla bataile inimii, ma uit la ceas si vad ca e ora 6:00 " ohh super, ce mod bun de ati incepe ziua " imi zic eu ironic, ma dau cu greu jos din pat si parca nu mi am revenit complet de la socul de adiniauri asa ca ma clatin putin pe picioare, in cele din urma reusesc sa ma imbrac, cu aceleasi haine ca ieri, imi pregatesc ghiozdanul, apoi cu pasi marunti si inima in dinti cobor in living. Il vad pe tata dormind pe canapea, iar in fata lui, pe masuta, sunt niste pahare umplute cu mucuri de tigara si cateva doze de bere, unele par complet goale altele sunt varsate, iar printre ele, coji de seminte si scrum de tigara. Imi vine sa vomit vazand aceasta imagine la ora asta matinala, ma indrept spre bucatarie si o salut pe mama
- Buna dimineata soare!
Ma saluta cu un zambet dulce pe chip
- Buna mama, ce faci?
Intreb nelamurita vazand o cum cotrobaie prin dulapul de sub chiuveta.
- Caut farasu si ceva de sters, nu ai vazut ce dezastru a facut dincolo? Sti ca trebuie sa curat inainte sa se trezeasca caci altfel se enerveaza si iara spune ca nu sunt buna de nimic
- Oof mama, hai lasa ma pe mine . Spun si ma ridic luandu i farasul din mana. Sunt mai mica si mai usoara asa ca o sa reusesc sa ma strecor ca un ninja pe langa el fara sa ma simta
Nu e de acord sa ma lase insa dupa cateva insistari cedeaza, nu vreau sa o las pe ea sa curete, stiu ca am sanse mai mari sa ma strecor pe langa ele fara sa il trezesc, am facuto de mi de ori, daca ar merge mama si l ar trezii iara s ar lasa cu scandal.
Ma apropii usor de canapea si ma indrept spre masuta, ingenunchez intre canapea si masa apoi ma apuc sa strang dozele intr o punga, ma misc in reluare, nu vreau sa risc sa fac prea mult zgomot, insa din neatentie si probabil din cauza tremuratului mainilor mele, fara sa vreau lovesc un pahar care era asezat fix pe margine, acesta cade pe gresie si se sparge. Nu realizez ce tocmai s a intamplat, inima mi se opreste la auzul cioburilor de sticla, strang tare din ochi, iar in acele cateva fractiuni de secunda imi trec prin minte toate scenarile posibile, cand dintr o data sunt luata prin surprindere de o lovitura puternica in partea superioara a coastelor, din cauza fortei cu care am fost lovita, ma izbesc de masa dupa care cad la pamant, plamanii mi se golesc de aer din cauza durerii puternice si imi simt ochii iesind din orbite. Durerea e atat de mare incat pentru cateva secunde nu mai vad si nu mai aud nimic. Dupa ce prind din noi constinta de sine, aud pe fundal urletele si suspinele de plans ale mamei, nu ma pot misca de pe podea, ma doare prea tare iar frica care m a cuprins ma imobilizeaza complet.
- Nenorocito!! Ce incerci sa faci?? Firai al dracu sa fi tu si cu ma ta !!!
Vocea lui ma zguduie din radacini, si simt din nou o livitura, de data asta in gamba, l am vazut cu coada ochiului lovindu ma cu piciorul. Lacrimi incep sa imi inunde fata, imi musc buza de jos pentru a rezista durerii si a nu da frau liber urletelor care zac in mine
- Idioato!! Te tin in casa mea pe bani mei si tu ce faci???
Deja cuvintele lui doar se lovesc de mine, nu ma mai pot concentra la ce spune in schimb urletele mamei ma infioara, tot ce imi doresc acum e sa nu mearga la ea " taci mama, te rog taci" imi repet in minte, insa degeaba caci ea continua.
Reusesc sa deschid din nou ochii si ma uit inspre ea, il vad pe tata incordat cu bratele ridicate in aer cum se apropie furios de ea si isi inclesteaza degetele in jurul gatului ei. Pot sa imi dau seama cat de tare o strange din cauza expresiei panicate a mamei, deschide gura pentru a incerca sa respire insa nu reuseste, stransoarea e prea puternica
- Tataaaaaa te rog tata!!!
Strig cu forta pe care o mai am in timp ce plang de disperare si teama
Nu stiu exact cat dureaza aceste momente de groaza, poate cateva secunde sau chiar minute. Tata continua sa o stranga de gat si sa o scuture in timp ce bolboroseste ceva, eu stau zacand la pamant fara puterea de a reactiona, sunt incremenita de frica  .
In cele din urma tata ii da drumul, mama se prabuseste in genunchi si incepe sa respire zgomotos . El iese din casa trantind usa in spatele lui si in clipa aia imi adun fortele ramase si ma ridic fugind spre mama, "trebuie sa verific ca este in regula!"
Ma arunc in genunchi iar ea intinde mainile spre mine, ne imbratisam puternic in timp ce plangem amandoua, a fost infricosator ce tocmai s a intamplat.
Stam asa cateva minute pana in cele din urma reusim sa ne calmam, ne stergem lacrimile si me ridicam asezandu ne una langa cealalta pe canapea.
- Imi pare rau mama!
Spun cand reusesc sa imi recapat glasul
- Nu scumpa mea, nu spune asta, nu e vina ta
Incearca ea sa ma consoleze mangaindu ma pe obraz si vazandu mi disperarea din ochi
- Daca as fi fost mai atenta.......
Incerc sa spun insa un nou val de lacrimi imi ameninta ochii
- Nu nu, gata, nu e vina ta, nu trebuia sa te las sa mergi sa strangi tu, eu trebuia sa ma duc, si stii cum e tatal tau....
Mama ma imbratiseaza din nou, nu stiu, nu stiu cum poate fi atat de puternica, chiar si dupa ce acest monstru aproape a sufocato ea se gandeste incontinuare la mine si ma consoleaza, eu as fi trebuit sa o consolez pe ea, din vina mea s au intamplat toate astea, e vine mea, doar vina mea, e mereu vina mea, daca nu m asi fi nascut poate ca tata nu mai ajungea asa cum este iar mama nu ar mai fi trebuit sa traiasca in acest iad!
- Haide mama, linisteste te, trebuie sa mergi la scoala
- Nu, nu vreau sa ma duc !
- Oof scumpa mea, dar trebuie sa te duci, ai examene astazi, gandeste te doar ca asta e cel mai important acum, toata ura pe care o simti in momentul asta trebuie sa o folosesti pentru a face ceva bun, trebuie sa te concentrezi la examene, scoala e singura ta scapare!
- Dar tu mama, cum ai sa scapi? Nu vreau sa te las aici!
- Nu iti face griji pentru mine puiule, eu voi fi bine, iar in cele din urma voi veni la tine atunci cand vei fi departe de locul asta, ne vom intalnii din nou si vom trai fericite impreuna, vom fi de nedesparitit, vom incepe o viata noua, insa pentru asta tu trebuie sa reusesti sa faci tot ceea ce iti propui
- Mi as dorii atat de mult sa fie diferit!
- Si eu scumpo.... Si eu.....
In cele din urma imi iau ramas bun de la mama si plec spre scoala. Patrick ma asteapta in statia de autobus din nou, si in ciuda evenimentului de dimineata, un zambet timid imi rasare pe buze
- Neata soare !
Chicotesc
- Stii, exact asa ma saluta si mama dimineata
- Ce coincidenta
Spune si rade usor
- Esti gata pentru examenele de azi?
- Absolut deloc
Ma chinui sa pastrez aparenta, nu vreau sa dau de banuit, cu toate ca imi este putin greu sa umblu din cauza durerii din zona coastelor. Din pacate lui Patrick nu ii scapa asta
- Ce ai patit, schopatezi?
- Ah putin, am cazut pe scari de dimineata cand am coborat in living si m am cam lovit la coaste, dar nu e nimic grav, ma doar putin cand pasesc insa sunt bine
Mint eu si zambesc ca si cum nu ar fi mare scofala
- Ai cazut pe scari?
Ma intreaba suspicios si vad cum isi incrunta sprancenele
- Aha, exact, stii cum sunt eu, impiedicata
Rad din nou, insa cred ca si a dat seama ca rasul meu e cam fals caci nu pare multumit de raspunsul primit, cu toate astea prefera sa nu mai insiste.
Am noroc, daca il pot numi noroc, ca tata are mereu grija sa nu ma loveasca in zonele vizibile, asa ca evita mereu sa imi invineteasca fata, gatul si bratele tocmai pentru a nu vedea cineva de pe la scoala, cum ar fi profesorii sau alti colegi care ar putea anunta conducerea scolii despre asta. S a intamplat o data cam prin primul an de liceu daca nu ma insel, cand m a strans putenic cu o funie de inchieturi pana cand acestea s au invinetit, cand m am dus a doua zi la scoala o profesoara a observat vanataile mele s a ingrijorat destul demult, am ajuns la director si cu greu i am convins ca nu se trata de vreun abuz ci ca m am jucat cu verisoara mea ceva joc mai ciudat si ne am legat la maini, insa ea m a legat putin prea tare asa ca m am invinetit, nu stiu cat de tare m au crezut sau nu, in primul rand eu nu am o verisoara, dar ei nu stiu asta, il sunasera si pe tata atunci, iar el a spus ca nu stie nimic si ca probabil m am jucat doar si ca m am ranit singura, idee e ca au renuntat sa mai continue cu acest subiect si in cele din urma am scapat. Nu vreau sa imi imaginez ce ar fi facut tata daca s ar fi trezit cu protectia copilului pe cap.
E paiza de pranz asa ca eu si cu Patrck ne intalnim pe hol dupa examen si ne indreptam spre mesele cu baci din curtea scolii
- Am ceva pentru tine
- Hmmm un sadwich ?
Chicoteste
- Bine inteles! Dar m ai am ceva
Devin curioasa asa ca il urmaresc atent cu privirea, se rasuceste si scoate ceva din ghiozdan dupa care mi l intinde peste masa
- Ooh nu nu, Patrick nu pot accepta asta
- Eh haide e telefonul meu vechi, eu mi a m luat unul nou, si m am gandit ca tu ai avea nevoie de unul
- Multumesc ca te ai gandit la mine dar chiar nu pot sa il iau....
- Uite, stiu ca tatal tau nu te lasa sa ai telefon insa nu trebuie sa stie ca il ai, l am setat deja pe silentios, nu suna si nu vibreaza, il poti ascunde usor si il poti incarca noaptea sau cand nu e el acasa, iti cauta vreodata prin geanta?
- Nu...
- Pai vezi, il poti tine in geanta, nu va afla nimic. Ti am pus deja o cartela cu numar in el, te rog sa il iei asa macar pot sa te mai sun sau poti tu sa ma suni daca ai nevoie de ceva......
Stau si ma uit la telefonul din mana lui, e mai vechi nu e de ultima generatie insa e mai mult decat as fi crezut ca as putea sa imi permit vreodata
- Te rog, Zara!
- Ok!
Zic intr un final si il smulg din mana, imi zambeste cu gura pana la urechi satisfacut de faptul ca a reusit sa ma convinga. Imi arata cateva lucruri de baza despre cum sa il folosesc dupa care am grija sa il ascund in geanta .
- Ok bun, acum poftim asta
Se intoarce din nou spre ghiozdan si imi intinde un sadwich
- Esti eroul meu, multumesc pentru tot ce faci pentru mine!
- Pai deasta sunt prietenii!
Dupa pauza de pranz mai urmeaza un examen si dupa inca cateva ore insfarsit termin si ajung acasa unde ma intalnesc cu mama, se pare ca tata nu a venit, " ce noroc!" Pot respira usurata, cel putin pentru un moment
- Ciao mami!
- Scumpa mea ai ajuns !
Exclama ea intrerupand ceea ce facea si imbratisandu ma
- Ce faci aici ? Miroase atat de bine!!
- Un piure de cartofi cu niste chiftelute
- Waaaw serios?? Doamne de cand nu am mai mancat asa ceva !! Exclam eu in extaz, si pot deja sa imi aud stomacul cum incepe sa urle de foame. Dar mama, de unde ai avut bani de carne si de restul ? Intreb revenind la realitate.
Rareori avem bani sa cumparam carne, si de multe ori cand reuseste sa cumpere nu prea mai ramane nimic dupa ce mananca tata, sincer am impresia ca mananca tot intentionat.
- Eh, nu ti face tu griji, am rezolvat eu cumva, doara ma stii, mereu ma descurc
As vrea sa intreb mai multe insa foame pe care o simt acum nu mai lasa loc de judecata si de alte intrebari
- Haide repede, de data asta vom manca noi inaintea lui, o sa ii lasam doar o portie si am sa ii spun ca doar de atat am avut bani
Spune mama cu un ras malefic, iar eu nu mai stau pe ganduri si ma asez la masa.
- Ai reusit sa mergi la programare?
O intreb dupa ce termin de mancat
- In cele din urma da
- Si cum a fost?
- Doar niste examene si controale banale, nu ti face griji sunt bine.
O ajut sa spele vasele dupa care ma refugiez repede in camera mea inainte sa ajunga tata acasa.