Capitolul 12.

90 10 1
                                        

Razele soarelui ma facu sa imi deschid ochii, si sa realizez ca e deja dimineata. M-am dat jos rapid din pat, dandu-mi seama ca am adormit imbracat. Si oh, am dormit toata noaptea..Trebuia sa ma intorc la spital.

Mi-am scuturat incet capul, dandu-mi jos camasa. La naiba, azi e luni. Trebuie sa ma duc la liceu...

Nu stiam unde sa ma duc mai intai. Vroiam sa dau o fuga pana la spital, pentru a o vedea pe Riza, dar trebuia sa ajung si la lucru...

Am oftat zgomotos, intrand in baie.

Dupa cateva minute, timp in care mi-am facut rutina, am iesit de acolo, coborand la parter.

De cand parintii mei au murit in accident, intreaga casa mi-a ramas mie. Inca le simt lipsa, si asta doare uneori.

Timpul a trecut destul de repede, dar nu i-am uitat. Imi lipsesc mult.

Am incercat sa-mi inlaturi gandurile astea triste, si tot ce am facut, a fost sa-mi caut geanta de la laptop.

Dupa cateva minute o gasisem. Am iesit grabit din casa, grabindu-ma spre masina.

*

In cateva minute ajunsesem la liceu. Am intrat imediat inauntru, dand nas in nas cu Hughes.

-Hei Roy, ce e cu tine asa grabit?ma intreba Hughes, profesorul de sport.

Am ramas pe loc, uitandu-ma la el.

-Eu? Hah, nu sunt grabit, ii raspund prietenului.

Acesta rase usor, apoi isi luase o figura serioasa. Ce s-o fi intamplat?

-Ce s-a intamplat cu domnisoara Riza? ma intreba, vorbind in soapta.

-Nimic grav, a lesinat pe strada, ii spun, uitandu-ma la el.

-Am inteles..si e grav? mormai acesta, dandu-si jos ochelarii de vedere.

-Nu, nu e, posibil sa o externeze azi, suier, plecand de langa el, ducandu-ma direct in biroul meu.

Cand am intrat inauntru, am gasit un dosar albastru pe birou. M-am asezat pe scaun, rasfoind dosarul. Era cateva acte de semnat. Unele erau deja erau semnate de Laurie, si unele trebuiau semnate si de Riza.

Situatia ei m-a bulversat. Ma simt tulburat, nelinistit..Parca eu as fi in locul ei.

Am terminat de semnat hartiile, si am decis sa vad daca si Laurie a venit. Am luat dosarul in mana, ducandu-ma glont in biroul ei.

-Neata Laurie, spun intrand direct inauntru, zarind-o pe roscata stand la birou, si vorbind la telefon.

M-a observat imediat, spunandu-i persoanei de la telefon, ca va suna ea inapoi mai tarziu. Dupa ce a lasat telefonul, mi-a zambit, ridicandu-se de pe scaun.

-Neata si tie, Roy. Cum esti? ma intreba direct.

I-am facut semn sa se aseze, luand si eu loc pe scaunul din fata biroului ei.

-Sunt bine, cred..ii raspund, privind-o.

Ea s-a incruntat la mine, cred ca dandu-si seama ca nu sunt chiar ok.

-Pari obosit..S-a intamplat ceva cu tine?

-Nu. Doar ca am fost la spital aseara, si am ajuns tarziu..mormai, frecandu-ma la ochi.

-Oh, atat spuse roscata.

-Nu ai vorbit serios aseara, nu? o intreb.

Aceasta m-a privit fix in ochi, apoi si-a mutat privirea in jos, probabil gandindu-se la un raspuns.

"The Secret beyond the school doors"[Finalizata]Povești de care să fii obsedat. Descoperă acum