One Shot I. Xiovol

Capitolul 35

Am deschis larg ochii, sarind ca arsa in capul oaselor, exact ca si cum as fi avut cel mai oribil cosmar. Inima imi batea puternic si puteam sa simt cat de transpirata eram, gata sa ma panichez, sa ma intreb unde sunt cand am privit in jur. Dar totul a stagnat, realizand ca eram in bratele cuiva, mainile lui mari fiind infasurate in jurul meu, iar palmele sale mari desfacute peste burta mea, care, dintr-o data ma durea atat de tare. Mi-am intors usor privirea si a fost destul sa intalnesc acei irisi intunecati, privindu-ma acum cu atata blandete, in timp ce mana lui a intrat in parul meu, dandu-l la o parte de pe frunte.

-Esti atat de draguta cand imi rostesti numele in somn, a soptit, ridicandu-ma acum usor si asezandu-ma inapoi in poala lui, cu fata la el.

In somn? Cum adica? Am dormit? Acum cateva... Eu si Harry... Si, si... Cum am ajuns aici si...

-Ce s-a...

Harry doar a ras, capturandu-mi fata cu ambele maini si sarutandu-ma delicat pe frunte. Uram felul bland in care ma privea acum, pentru ca nu meritam niciun moment bun de-al lui avand in vedere ca nu imi amintesc nimic din ce s-a intamplat dupa... Nici macar nu mai eram in cabana de impletit si cusut. Eram... Intr-o alta cabana, dar nu era nici cabana noastra, si era bine, pentru ca intr-o camera cu Claire, era ultimul loc in care voiam sa fiu acum, mai ales dupa tot acel incident. Ugh! Doamna Shane probabil o sa fie furioasa pe mine, la fel si mama! Oh, Doamne! Ce i-o fi spus? Si telefonul meu era distrus...

-Esti prima fata care a lesinat in timpul orgasmului, a ranjit, uitandu-ma socata la el cand a vorbit.

-E-eu am... Cum? am rosit.

-A fost prea mult pentru tine, trebuia sa te iau mai usor...

Am cascat gura, uitandu-ma uimita la el.

-Asta si inca ceva, a ranjit din nou.

M-am uitat confuza. Vorbea de venin? Oh, nu! Incepea sa aiba efect si asupra mea. Desigur ca avea, nu de asta se ocupa Kardan? Toate pastilele alea trebuiau sa atraga demonul ca un magnet de mine.

-Am iesit din campus ca sa iti cumpar cateva, pentru ca nu am gasit nimic la tine in geanta, a spus si nu am stiut despre ce vorbeste pana cand nu mi-a aratat ambalajul pe care il tinea in mana.

Absorbantele erau ultimele obiecte pe care ma asteptam sa le vad in mainile lui, rosind atat de tare cand am realizat despre ce vorbea. Trebuie sa-mi fi venit, dar cum? Nici macar nu eram pe aproape de data in care imi venise luna trecuta. Nu m-as fi putut decala atat de tare, totusi, nici nu trecusera doua saptamani. Dar, la naiba cu asta? Cum sa mi se intample chiar acum? Cum? Eram atat de jenata si deja puteam sa simt cum obrajii imi iau foc si se pigmenteaza in 10 nuante de stacojiu.

-Doamne! Spune-mi ca nu s-a intamplat in timp ce...

-Nu, iubito, nu trebuie sa iti fie rusine, nu de mine.

-Dumnezeule! mi-am astupat fata cu mainile.

Nu stiu daca voiam sa ma manance pamantul sau sa ma umflu si sa explpdez in momentul asta, pentru ca situatia nu putea fi mai stanjenitoare. Harry cumparandu-mi niste abdorbante? Nici macar nu mi-l pot imagina. Dar totusi, asta era atat de dulce. Desigur ca ma infofolise intr-o patura, si nu am putut decat sa-l privesc nimicita de gesturile lui, in timp ce m-a imbratisat si si-a asezat din nou mainile peste pantecele meu, caldura palmelor lui calmand durerea treptat, parca printr-un act magic. Era atat de grijuliu si avand in vedere faptul ca eram atat de rusinata de iesirile corpului meu, acum nu ma mai puteam gandi la nimic alceva decat la el. Nici in cele mai romantice filme nu intalnisem asa ceva, era cu totul...

-Atat de inocenta, mi-a desfacut palmele, lipindu-si fruntea de a mea.

-Pf, as fi vrut sa-mi pastrez statutul asta, am pufait, referitor la faptul ca mult mai devreme ii casapeam fata lui Claire.