Mi-am fluturat pleoapele disperate sa acopere furtuna de lumini ce se imprastiau in intreaga camera, patul miscandu-se de cateva ori in sus si in jos, fara sa realizez ce se intampla, pana cand am deschis ochii larg. Harry era deasupra mea, miscand saltaua in speranta de a ma trezi probabil, dar nu eram inca pregatita de asta. Ma durea capul ingrozitor, si cred ca mi-as fi dorit mai de graba sa fi vomitat aseara, pentru ca imi simteam stomacul arzand in semn de alarma. Corpul imi era imobil si ma simteam amortita intr-o stare de anxietate, si pentru o secunda, puteam sa spun ca toate astea au disparut cand i-am intalnit ochii, care ma priveau ca si cum eram intregul sau univers, fata lui luminandu-se in totalitate. Captase toata energia pozitiva din camera si am simtit acei fluturasi in stomac cand si-a afisat zambetul larg si stramb, cele doua gropite saltand in obrajii lui palizi.
-Ce naiba faci? am spus, inchizandu-mi ochii obositi si asezandu-mi toata palma peste fata lui.
-Trezesc frumoasa din padurea adormita, a spus, muscandu-mi degetele inainte sa-mi retrag revoltata mana.
-Ei bine, ai gresit povestea.
-Nu era aia in care eu trebuia sa te sarut ca sa te aduc la viata? a ranjit draceste, fluturasii coborand in pantecele meu.
Mi-am pus mainile peste fata, fara sa ma las coplesita de cuvintele lui, nu trebuia sa fac asta. Stiu ca noaptea trecuta am fost perfect constienta de ceea ce am facut, dar acum, totul era lucid, cu mult mai mult decat era azi-noapte. Ce am facut a fost hotararea inimii mele sinucigase, acum simteam ca pot alege cu creierul mereu rational. Dar oricat as uri sa recunosc, asta era... Imi era pur si simplu dor de el.
-Haide, iubito, trezirea! a marait, fiind gata sa ma sarute, cand l-am oprit.
Ah, cat de tare voiam asta, dar daca as fi facut asta, ar fi rupt in totalitate zidul pe care il construisem in toate aceste zile. Oh, draga, Kim, cred ca zidul ala s-a facut bucati inca din seara trecuta.
-Asta este o greseala...
-Daca toate greselile ar fi asa frumoase, as vrea ca intreaga mea viata sa fie alcatuita din greseli.
Sufletul meu a inceput sa se descompuna usor, analizandu-i chipul atat de fericit. Nu cum era aseara, inainte sa-l sarut pe Zayn... Oh, Dumnezeule mare, trebuia sa vorbesc cu el, si sa-mi cer scuze.
-Nu ma mintii, Kim, nu ma face sa cred ca sunt singurul care se sufoca aici.
Mi-am muscat buza dur, fiindu-mi atat de greu sa-mi gasesc cuvintele. Nu pot sa cred ca ma confruntam cu problema asta de dimineata buna, cand creierul meu era jumatate adormit, mai ales dupa o astfel de noapte. Aveam nevoie de un butoi de cafea si de inca o alta zi de somn ca sa pot purta discutia cu el. Dar oricum as fi fost, nu cred ca as fi reusit in niciun fel sa fiu 100% treaza in preajma lui ca sa pot gandi limpede. Constiinta mea lupta din rasputeri cu mine, spunandu-mi ca abia ce am reusit sa pastrez cateva zile distanta. Iar partea mea K probabil ii arata degetul mijlociu in momentul asta, pentru ca eram in acelasi pat cu el, tanjind atat de tare sa imi zdrobesc buzele de ale lui in momentul asta. M-am saturat sa gandesc ceea ce este firesc si ceea ce nu este, chiar daca in cazul asta, nefiresc este biciuit de un grad de superioritate. As fi vrut sa traiesc ca el, spontan si purtata de valul vietii.
-As vrea sa te pot minti, Harry, am spus, asezandu-mi acum mainile pe ceafa lui.
Ochii lui au cazut imediat pe buzele mele, lingandu-le cu pofta pe ale lui, in timp ce a facut o miscare pentru a veni mai aproape de mine.
-Vreau sa lasam trecutul in urma, indiferent cat de nenorocit ar fi el, a gemut.
Buzele au inceput sa-mi tremure, in timp ce el a vorbit, fara sa stiu ce sa spun. Judecata mea a ajuns la nivelul minim in acest moment, si am lasat orice urma rationala sa dispara, cand l-am tras peste mine, buzele lui plantandu-se peste ale mele exact ca si cum ar fi fost facute una pentru alta. Un val de arome m-a intampinat cand limba lui mi-a crapat buzele pentru a-si face un loc de manevra peste a mea, mana lui urcand acum peste sanul meu, si capturandu-l usor. Furnicaturile de azi-noapte au aparut din nou ca niste musafiri neinvitati, prapadiindu-ma pe patul de sub noi, si asta din cauza unui simplu sarut. Limba lui naravasa ma ardea din cap pana-n picioare si nu as fi vrut sa ies vreodata din acest sarut, dar in tot acest moment, am uitat de oxigenul de care aveam nevoie atat de tare.

CITEȘTI
One Shot I. Xiovol
AksiCand intunericul te vaneaza insetat, nu poti fugi cu scopul de a gasi lumina, dar te poti confrunta cu el cu scopul de a-l lumina. Trecutul este o umbra grea, iar dragostea este un prototip nedescoperit. Adrenalina ne tine in viata, iar timpul este...