Capitolul 23

14.5K 603 41
                                    

Harry's P.O.V.

   Am trantit usa disperat, clanta ei lovindu-se acum de perete si vazand cum cad pulbere mici de var deasupra mea din cauza impactului ce parea ca a deramat peretii. Plamanii mei pareau sa imprastie furie, pieptul meu ricicandu-se si coborandu-se rapid si apasat in timp ce faceam pasi repezi spre Parker, care doar statea in scaunul lui, cu picioarele pe masa, tragand din pipa lui antica si facandu-ma sa ma enervez si mai tare cand am prins masa de margini, unghiile mele infigandu-se in lemnul lustruit si aruncand-o in perete, sute de foi si cioburi imprastiindu-se in incapere.

-Ce dracu...

   Am simtit cum nervozitatea ma cuprinde, vazandu-l cum se uita la mine, dar fara sa faca vreun efort sa se ridice, scuipand fumul din gura si facandu-ma sa ma enervez si mai tare.

-Vei platii pentru asta! am scuipat, simtind cum maxilarul imi sfasia pielea obrazului.

   Pentru o secunda as fi zis ca era socat si ca nu stia despre ce era vorba, dar nu a durat mult pana sa-si incruciseze picioarele unul peste altul, asezandu-se inspoi relaxat pe spate si tragand un alt fum din pipa lui neagra, ochii sai micsorandu-se si formand o linie suspicioasa, in timp ce buzele lui s-au arcuit parca intr-un raset.

-Cafea? a intrebat, aruncand paie pe foc.

   Am simtit cum imi ies din fire, facand alti doi pasi spre el, gata sa il lipesc pe nenorocitul asta de perete si sa-l umplu de sange, cand mana lui s-a ridicat, intinzand pipa pe varful degetelor si facandu-mi semn sa ma opresc, ochii lui avertizandu-ma ca daca faceam asta eram un om mort.

-Esti cam prost dispus, a spus, sarcasmul din vocea sa facandu-ma sa fierb.

-Uite ce, iti jur ca am sa...

   Nu am apucat sa zic nimic, vazandu-l pe Parker cum se apleaca si apasa pe un buton care a scos un sunet enervant, cand imediat au aparut in spatele meu Steve si Bincel, doi oameni pretiosi de-ai lui Parker. Ochii mi s-au invartit dupa ei, asteptand sa vad ce aveau de gand sa faca, pana cand unul din ei a primit un semn gesticulat din partea lui Parker, facand doi pasi spre el si oprindu-se, parca fiindu-i frica. Pf, penibil!

-O cafea, neindulcita si fara lapte, a spus, uitandu-se la el ca la un servitor. Am zis bine, Harry?

   Mi-am inclestat pumnii, pierzandu-mi rabdarea si uitandu-ma la el, si la faptul ca acum facea tot ce ii statea in putinta sa ma enerveze si mai tare decat eram cand am venit aici, iar asta nu imi spune decat fsaptul ca e la curent cu tot ce mi s-a intamplat, asta daca nu are si el o mare legatura cu asta.

-Ia un loc, a spus, comportandu-se din ce in ce mai enervant.

   Am fost gata sa sar pe el, vazandu-i pe cei doi incordandu-se si ducand mainile la spate, fapt ce m-a facut sa gandesc de doua ori, blestamand de sute de ori si asezandu-ma pe canapeaua tapitata din pielee naturala, inclestandu-mi degetele si incercand sa raman calm, si sa nu-l omor, de data asta.

-Puteti pleca, a spus, afisand un alt zambet in timp ce a imprastiat un alt nor de fum, unul prea bogat ca sa ma faca sa cred ca acolo era vorba de tutun.

   Am simtit cum o parte din mine se relaxeaza usor cand cei doi catei au iesit din camera, privindu-l acum pe Parker exact ca si cum ar fi in cusca mea, iar eu as fi leul care va urma sa il sfasie, fara sa mai poata fi salvat de cineva, si sincer nu stiu de ce stau aici, pe drum ma gandeam numai la faptul cum o sa-l omor pe nenorocitul asta si acum stau pur si simplu fara sa stiu ce sa fac, privindu-l cum isi bate joc de mine, iar asta nu mai era o obtiune, am fost jucaria lui prea multi ani, iar eu nu mai aveam de gand sa fac asta. El trebuia sa plateasca dupa tot ce a facut, probabil Kim va fi in soc cand se va trezi si nici nu va mai vrea sa vorbeasca cu mine, iar de masina nu mai zic, simt ca am pierdut o bucata din mine cand am vazut-o distrusa sub ochii mei, din nou.

One Shot I. XiovolUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum