Intre soartă si destin 🔞

Capitolul 67

Alin:
 
Au trecut doua săptămâni de când am sunat-o pe Lya si mi-a răspuns barbata-su. De atunci am tot așteptat sa-mi răspundă și la mesajul pe care i l-am dat în aceeași noapte in speranta ca ma pot lamuri cu ea,dar n-a catadicsit sa imi scrie înapoi.
De aceea nu stiu daca l-a văzut sau dacă la șters ala ca sa se asigure ca nu ma cauta,dar între timp am luat legătura cu cea care mi-a dat viata si i-am trimis actele necesare ca sa poată merge cu ele la notar.
Acum stau lângă ea si in fata mea se afla bărbatul care a pregătit actul de vânzare cumpărare pe toate bunurile ce le-a adunat cea pe care n-am mai vazut-o de cand eram copil.
Dau cu semnatura pe foi ca sa-mi revină mie tot ce a agonisit,in vreme ce tensiunea imi trosneste prin fiecare cotlon pentru ca abia aștept sa ies de aici ca sa merg după Lya.
Habar nu am daca o găsesc la salonul ce am văzut ca-l promovează pe pagina ei de Facebook,dar am sa o sun inainte ca sa ma asigur ca e acolo,iar daca se afla prin alta parte am sa fac cumva sa o conving ca sa ne vedem.
-Gata! Asta e ultima pe care trebuie sa o mai semnezi!imi spune notarul si dau repede cu pixul pe foaie.
Ma indrept de spate cat el aduna foile si privesc tinta spre mainile lui cand incepe sa imparta actele.
O parte dintre ele raman la el,altele mi da mie,dar nu înainte sa faca niște copii ca sa aibă la mana si femeia care m-a născut,dovada ca de acum încolo eu sunt proprietar pe toate bunurile ei.
Ma întorc pe calcaie dupa ce toate foile sunt împărțite si deschid usa din lemn,apoi o las pe femeie sa treaca inaintea mea si nu pentru ca imi face placere sa o mai vad,ci fiindca am deprins intre timp bunele maniere pentru ca m-am auto educat.
Paseste incet pana ieșim afara din birou,iar de cum ajunge pe treptele din fata cladirii,imi scot telefonul din buzunar si caut numărul Lyei prin agenda.
-Vrei sa mergem sa bem o cafea?intreaba in vreme ce glisez cu degetul pe ecran.
-Nu. Am treaba,raspund pe un ton inghetat.
Ofteaza.
-Uite Alin...stiu ca am greșit atat in privința ta,cat si a fraților tai,dar ai vrei sa imi dai ocazia sa vorbim puțin? Poate sa ma lași sa-ti explic situația?
-Crezi ca pentru faptul ca mi-ai dat mie tot ce ai,doar ca sa nu aiba acces la averea ta copii ăluia cu care te-ai recăsătorit,schimba cu ceva lucrurile?intreb,dar nu o las sa răspundă si continui. Pentru mine ramai la fel de irelevanta cum ai fost si-n anii in care n-ai dat nici un semn de viata. Cat despre explicații,nu-si m-ai au sincer rostul.
O aud cum suspina langa mine imediat ce cuvintele mi se desprind cu venin de pe buze,dar nu arunc nici macar o privire in directia ei.
O apelez pe Lya si incep sa ma pun în mișcare,lasand-o in urma cu fiecare pas pe care il fac.
Strang actele ce tocmai le-am semnat in cealalta mana si inspir zgomotos pe nas fiindca bruneta nu catadicseste sa-mi răspundă.
Inchid si ma uit la ceas. Vad ca e puțin trecut de ora 10,deci n-ar avea cum sa doarmă în mod normal având în vedere ca suntem în cursul săptămânii,asa ca,apas cu degetul din nou pe ecran si-o apelez inca o data.
Telefonul suna si cu fiecare sunet pe care il aud,ajung sa fierb mai tare.
„Dar raspunde o data nebuna pământului...”
Nici bine nu imi duc gandul pana la capat,ca-i aud vocea somnoroasa si ma incrunt.
-Da?
-In sfarsit!pufnesc,apoi marai printre dinti. Ce faci?
-Dormeam,raspunde,iar tonul ragusit ii devine imediat acid,de parca o data cu conștientizarea ca mi-a răspuns,o apuca dracii.
„Mi-a șters numărul de telefon? Sau de ce o apuca nervii cand realizează ca eu sunt cel care a sunat-o?”
N-apuc sa-mi mai raspund la intrebari,fiindca nu mai contează. Bine ca a răspuns,asadar,profit de ocazie ca sa o conving sa ne vedem.
-Cum de dormi la ora asta?vreau sa stiu si ma injura ca drept răspuns.
-Trebuie sa iti dau ție explicații de ce dorm sau pana la cat o fac?se rasteste si imi inclestez dintii fiindca se tureaza.
„Ce dracu s-a schimbat între timp? Nu asa ma asteptam sa reactioneze cand o sa-mi auda glasul. Imi imaginam ca o sa aibă o cu totul si cu totul alta atitudine având în vedere ca ultima data cand am vazut-o dupa atatia ani,am petrecut impreuna o noapte de neuitat.”
-Ce naiba se intampla Lya cu tine?intreb de cum ies din ganduri si imi continui drumul pășind pe trotuar spre o stație de taxiuri ce se afla în josul străzii.
-Ce vrei Cami?raspunde oftand intr-un mod obosit.
-Ce vreau?intreb nedumerit. Explicatii!continui si tonul ajunge sa-mi sune sec. Era vorba ca ne auzim după ce iti faci ordine in viata. Au trecut mai bine de doua luni de atunci si nu te-ai sinchisit nici macar un mesaj sa-mi dai ca sa știu de tine.
-Pai n-am mai văzut rostul!ridica vocea si pufneste de cateva ori la final. Iar daca ai văzut ca nu îți scriu,de ce dracu m-ai cautat?
-Pentru ca ma interesa de tine?raspund cu o intrebare.
-Ei bine pe mine nu ma mai interesează de tine!mi-o tranteste si ma opresc in loc.
Am impresia ca tot pământul o face o data cu mine,fiindca vorbele ei le resimt precum o lovitura fatala in moalele capului. Ajung sa cred ca sunt pe cale sa mor fiindca avem alte așteptări,dar acum ca imi arunca toate credințele in aer si imi spulbera toate speranțele cu privire la noi doi,inima mi se blocheaza ca trasnita in piept.
„Hm?”
-De ce?resusesc sa intreb,cand socul imi trece si plămânii incep din nou sa-mi respire,iar inima isi reia bătăile in pieptul meu,dar intr-un stil haotic.
Imi urca pulsul instant si ajunge sa-mi vâjâie capul fiindca nu imi place deloc incotro ne indreptam.
-Pentru ca nu vreau sa reiau relația cu tine,raspunde fara caldura in glas.
-Ce dracu Lya?ma rastesc la ea si ajung din nou sa ma pun în mișcare.
-Lasa-ma in pace,imi cere si simt cum e pe cale sa-mi explodeze o vena din cauza tensiunii ce mi se ridica din adâncurile ființei.
-Sa te las in pace?intreb maraind. Asa fara sa-mi dai vreo explicație?
-Doamne! Dar tu ești nebun!zbiara enervata.
-Nebuna ai fost si tu cand te-ai aruncat cu mine in pat,ii reamintesc,fiindca in acele momente era gata pentru orice si pregătită sa înfrunte lumea pentru noi ca sa mai avem o șansă,chiar daca lucrurile erau extrem de complicate in viețile amandurora.
-Nu mai vreau sa-mi aduc aminte de noaptea aia!exclama ofticata si-mi lasa impresia ca ar fi realizat intre timp faptul ca am dus-o la pierzanie.
-Femeie nebuna!marai printre dinti. A dat de tot dileala in tine? Sau ce pula mea ai de te-ai schimbat la 360 de grade?vreau sa stiu si ofteaza la limita exasperarii,dupa tace si simt cum mai am foarte puțin si-am sa înnebunesc. Unde stai?continui cand din partea ei nu mai aud nici un cuvânt.
-N-ai treaba!
-Lya...harai din adancul gatului. Daca nu-mi spui unde stai ca sa vin sa vorbim fata în fata,ma duc și ii fac o vizita lu ma-ta ca sa aflu.
Icneste.
-Nu fii tampit!
-Zi-mi unde stai!continui sa vorbesc printre dinti.
-Dar nu mai are rost sa o facem,replica cu o voce seaca. Totul s-a încheiat de mult!
-Mda...plescai din buze. Nu prea cred micuta vagaboantă. Daca tot vrei sa pui stop,atunci trebuie sa o faci privindu-ma in ochi.
-Mmmm...maraie ca scoasa din minți. Daca ai impresia ca de ne vedem o sa schimbe cu ceva hotărârea mea,te inseli amarnic!
-Vreau doar sa te uiți la mine si sa-mi spui cu subiect si predicat ca s-a încheiat,dar si de ce anume te-ai hotărât sa pui capat.
-Idiotule!se rasteste enervata.
Ridic din umeri cu toate ca nu ma vede,dar mi se pare corect sa aibă tupeul sa imi trântească in fata motivul si refuzul pentru care nu mai e dispusa sa continuie acum ca soarta ne-a dat o șansă sa ne regăsim.
-Bine!urla in telefon cand secundele se scurg si aștept sa vorbească.
Imi da adresa printre dinti si stiu exact unde trebuie sa ajung,pentru ca într-adevăr Stef a avut dreptate. Ea chiar locuiește în cartierul in care toti trei am facut-o.
Inchid apelul dupa ce aflu unde trebuie sa ajung și grăbesc pasul spre stația de taxi.
Urc intr-unul la nimereala si ii spun unde trebuie sa ma ducă,apoi incep sa ma joc cu telefonul intre degete,ținând in cealalta mana actele pe care nu de mult le-am semnat.
Cu gândurile împărțite,ajung sa fac abstracție de tot ce se intampla in jurul meu si-mi revin in simturi abia cand taxiul opreste motorul si aud vocea șoferului.
Ii plătesc cursa,dupa cobor si privesc spre scara din care urmeaza bruneta sa iasa.
O apelez inca o data,iar cand raspunde o informez ca am ajuns.
Ma apropii de bloc dupa ce inchid si ma lipesc cu un umar de zidul din piatra.
Nu durează mult pana cand coboara,iar cand ochii ni se întâlnesc,am imboldul de a ma napusti asupra ei ca sa o sarut,doar ca trasaturile inghetate ma impiedica sa-mi fac de cap si ma abtin eroic ca sa n-o ating.
-Deci?intreb cand reusesc sa-mi mentin dorințele sub control in vreme ce ea isi încrucișează bratele la piept.
Arata ca o nebuna drept sa va spun. Poarta pe ea un halat de baie gros care ii acoperă trupul de sus pana jos. În picioare are o pereche de papuci de casa,iar parul il are prins intr-un coc in vârful capului.
-Deci?repeta dupa mine pe un ton acid. Ce n-ai priceput? Nu mai vreau sa stiu nimic de tine!
-De ce?intreb sec.
Pufneste.
-Pentru ca nu vreau sa avem nici o relatie! Ce e asa de greu de înțeles?ridica vocea enervata.
-Exista un motiv,ii atrag atenția și isi da ochii peste cap.
-Asa-i!replica cu dracii pe ea. Mi-am dat seama ca nu trebuie sa alerg dupa omul ce mi-a lăsat lumea in flacari si m-a abandonat ca pe un nimic,continua,iar tonul ii devine extrem de otelit si cuvintele ei lovesc cu atata putere in mine incat mi se opreste pentru cateva secunde respiratia in plamani. Mi-am dat seama ca trebuie sa renunt la tine ca sa-mi fie bine si sa dau voie bărbatului care într-adevăr ma iubește și ar face totul pentru mine sa ma scoată din acele flacari pe care tu le-ai stârnit in jurul meu,mi-o tranteste fara pic de caldura in glas. Iar pentru faptul ca atunci mi-ai făcut lumea scrum si ai plecat fără sa-ti pese,acum nici pe mine nu ma interesează ca o incendiez pe a ta. Am avut o șansă in viata ca sa fim împreună si ai dat cu piciorul ca sa-ti fie mai bine. Asa ca,nu vreau sa ajung sa trăiesc din nou in iluzii si speranțe deșarte. Nu vreau sa ma agat de ceva ce cândva mi-a facut rau. Nu exista sa ne dam vreo sansa cand iubirea pentru tine m-a lovit din plin si-a răsunat cu ecou timp de ani de zile. Nu am cum sa imi doresc o relatie care sa se clădească pe niște ruine din cauza cărora am ajuns sa ma distrug,înțelegi?
-Dar acum nu mai suntem copii Lya,iar eu duc o viata in care pot într-adevăr sa iti ofer ceea ce imi doream pentru tine cand eram pustan,dar nu dispuneam pe atunci de resursele necesare,vorbesc cu durere in glas,fiindca am greșit într-adevăr foarte mult,iar alegerea mea i-a făcut extrem de tare rău,insa daca ar vrea sa riste,astazi stiu ca as putea fi in stare sa-i dau tot ce n-am visat vreodata ca am sa pot realiza.
-E prea târziu,raspund oftand.
-Pentru ca?intreb pe un ton jos. L-ai iertat fiindca te-a înșelat?
Surade scurt și sec,apoi iti tinteste ochii in ai mei si ma priveste serioasa.
-Nu m-a înșelat,replica pe un ton rar. Am inteles totul greșit. Singura din relația asta care a călcat stramb sunt eu și cu toate astea m-a iertat,continua,iar la final lasa buzele sa i se curbeze intr-un mod amar. Dar toată nebunia aia m-a trezit la realitate,știi? Cu toate ca sunt inca in procesul de iertare cu mine pentru ce i-am făcut,vreau sa lupt pentru bărbatul ce mi-a fost alături atatia ani si langa care am reușit sa cresc atat de mult. Mi-am făcut o viata asa cum imi doream cand eram mica. Am reușit sa fiu independenta și sa fac ce-mi place. Sa câștig bine si sa trăiesc în liniște.
Imi scutur capul fiindca mărturisirea ei ma lasa masca.
-Asa ca,n-am de gând sa renunt la nimic din ce am obținut pana acum cand am sansa sa o iau de la capat cu aceeași persoana care nu mi-a greșit cu mai nimic in comparație cu rahaturile ce le-am făcut eu pana acum,continua cand tăcerea mea se lasa peste amandoi. Am de gând ca din toată prostia de care am dat dovada sa învăț și sa ma redresez ca sa-mi fie si mai bine. Am de gând sa ma bucur de o alta viata,pentru ca in curând urmeaza sa mi se schimbe radical,sopteste in vreme ce ajunge sa ma privească atat cu fericire,cat si cu parere de rau.
Nu stiu ce sa înțeleg din ceea ce imi transmit ochii ei,dar sunt singur ca in clipele ce urmeaza o sa ma lumineze.
-Pentru ca viata mi-a dat un motiv extrem de bun ca sa-mi doresc schimbarea,continua si se deschide la halat,apoi isi pune o palma pe abdomen pe deasupra bluzei de pijama ce-o poarta și lacrimi de fericire incep sa-i curga pe fata. Sunt însărcinată,spune și mi se opreste inima in piept. Eu si Samir o sa devenim parinti anul viitor,iar in viata mea nu mai exista loc de tine. Pentru ca eu nu te mai vreau. Te-am purtat ca pe o povara atatia ani de zile și am fost extrem de rece cu un suflet care nu-mi voia decat binele. Nu-mi doresc sa mai continui in modul în care am facut-o pana de curând. Vreau sa te scot din sufletul meu,pentru ca locul tău nu mai e de mult acolo. Trebuia sa renunt la tine în clipa în care si tu ai facut-o,înțelegi?intreaba,iar toate gândurile mele se pun pe pauza fiindca veștile ce mi le da unele dupa altele imi blocheaza mintea.
Inghit cu greu in vreme ce ea ajunge sa ma privească împăcată,iar inima se rupe in mine pentru toate alegerile ce le-am făcut de-a lungul vieții in defavoarea iubirii.
Daca nu i-as fi dat drumul,astazi cel mai probabil ar fi luptat în continuare pentru mine.
Dar când eu m-am împotrivit inimii,doar ca sa nu mai fiu nevoit sa trăiesc în sărăcie,ea a reusit sa-si gaseasca un echilibru rece in tot haosul pe care l-am lăsat în urma mea si astazi ajunge sa taie nemilos in mine.
Drumurile cu toate ca ni s-au intersectat din nou,ajung acum sa ni se separe pentru totdeauna.
Pentru ca toate situațiile trăite pana in clipa asta o fac pe ea sa vadă altfel lumea. O ajunta sa respire pentru alt suflet și e un motiv care cântărește greu si peste care eu n-am cum sa trec,de aceea indicat este sa bat in retragere. Fiindca stiu cum se simte iubirea pentru un suflet ce a luat naștere cu bucăți din tine. Stiu ca pentru un copil ai puterea sa faci imposibilul. Iar Lya asta urmeaza sa faca. Sa lupte pentru ceea ce o astepta in fata si nu pentru ceea ce-a lăsat în spate si-am însemnat noi doi. Vrea sa isi gaseasca într-adevăr echilibrul și linistea. Atat in familia ce urmeaza sa o aibe,cat si-n bratele celuilalt barbat. Iar eu degeaba as insista si as incerca sa-i promit marea cu sarea sau luna de pe cer,fiindca am întârziat si oricat as vrea sa o reintorc din drum,nu mai am nici o șansă sa reușesc un asemenea lucru.
Ea n-o sa se mai poată intoarce niciodata la ce reprezentam cândva noi doi și la ce am putea sa devenim astazi daca ne-am da sansa sa mai fim impreuna.
Pentru ca soarta și destinul nu ne mai vor.
„A naibii viata...cum face niște legături,doar ca sa le deznoade mai tarziu...”
Oftez in urma gândului si-o privesc cu un sentiment de regret curgandu-mi amar prin vene in timp ce ii memorez fiecare trasatura a fetei,iar la final ma desprind cu greu de perete.
-Sa fii fericita,Lya...ii urez printre buze,cu un ton ce ma da de gol si reflecta toata suferinta ce o resimt pe dinauntru.
Închide pentru o clipa ochii,iar cand ii deschide deja ma întorc cu spatele la ea fiindca nu mai are nici un rost sa o retin nici macar pentru o secunda.
Incep sa pasesc pe trotuar cu tot sufletul răvășit in mine,dar cu o parte a inimii împăcată pentru ca macar unul dintre noi doi reuseste sa guste cu adevarat din pura fericire.
„Daca impreuna n-am fost capabili sa înfăptuim un asemenea miracol din cauza tuturor obstacolelor ce ni s-au pus în cale,măcar separat unul dintre noi sa reușească o asemenea minune. Cu toate ca imi pare rau si ajung cu un ochi sa plang,iar cu celalalt sa rad,dar daca asa ne-am scris singuri povestea,atunci nu-mi rămâne altceva de facut,decat sa accept faptul ca Lya pentru mine o sa rămână într-adevăr un vis neimplinit.”

*****

Cami:

Lya: