Angels and Demons [H.S fanfiction]

Capitolul 27

OK...IN LEGATURA CU VOLUMUL DOI.. IL VOI SCRIE TOT AICI. VOLUMUL 1 SE OPRESTE LA 40 DE CAPITOLE. DECI, INCA 13 CAPITOLE DIN PRIMUL VOLUM :D :D ...*RANJET DE DRACUSOR* SA VEDETI CE SURPRIZA ARE CARRY PENTRU VOI IN AL DOILEA VOLUM...CU TOATE CA STIU CA MA VOI TREZI CU VOI LA USA..DAR, MA RISC :)))) SI MA SCUZATI CA E ASA SUPER DUPER EXTRA SCURT DAR NU MAI AM INSPIRATIEEEE SI DECAT SA  VA LAS SA ASTEPTATI ASA...MAI BINE IL LAS ASA SI URMATORUL IL FAC MAI LUNG, CA DE OBICEI.

ANNE POV.

-Anne...

-Mhm?

-Vreau sa ramanem prieteni. Doar atat...

Nu imi vine sa cred ca eu inca il iubesc... Il iubesc dupa atatia ani. Dar a zis ca vrea sa fim doar prieteni. Nimic mai mult.

-De ce ai lacrimi in ochi? ma intreaba Harry incruntandu-se usor.

-N-nimic.

-Anne! 

Cand imi zice pe nume e ca si cum m-ar obliga sa zic ceea ce vroiam sa zic. Mereu folosea strategia asta cand eram impreuna. Eram..Oare va fi un "suntem"? Il vreau inapoi. 

-Am zis ca te iubesc.

-Ma ce?

-TE IUBESC! 

HARRY POV.

Cara, Anne. Cara, Anne...Pe care sa aleg? In mintea mea e o eruptie de...lava de Cara si Anne. Capul imi spune Anne dar inima? Inima ce imi spune? Tot Anne? Sau Cara?

Am franat brusc si am iesit din masina.

-Ha-Harry, imi pare rau...nu trebuia sa iti zic asta. Acum te-ai suparat..., zice roscata din fata mea si isi lasa capul in jos.

-Stai linistita, doar ca aveam nevoie de putin aer.

-Sigur?

-Sigur.

-Pai eu ma duc in masina. Te astept.

M-am asezat pe asfaltul rece si m-am rezemat de masina. Acum...pe cine sa aleg? 

Nooo, dar tu esti prost. Si fraier. Si idiot. Alaturi de cine ti-ai petrecut tu aproape patru ani de viata? Si cine ti-a daruit un copil? Anne? Nu prea cred. 

-Oh mai taci constiinta fraiera, zic eu cu voce tare. Sunt nebun.

Dar are dreptate. Cu Cara am decis sa imi petrec tot restul vietii. Cu Cara am un baiatel frumos...cu toate ca nu s-a nascut inca, stiu ca va fi frumos la fel ca si mama lui. Dap, pe Cara o aleg. Cara e sufletul meu pereche. Mereu a fost si mereu va fi ingerul meu.

M-am ridicat de pe asfalt si am intrat in masina. Am pornit motorul si am decis sa ma intorc inapoi. Vreau sa o vad pe Cara. Nu rezist nici o secunda fara ea.

CARA POV.

Plangeam. Plangeam si ma uitam la verigheta pe care a aruncat-o Harry. Am pus-o pe degetul cel mare pentru ca doar la degetul ala imi vine inelul. Ce am facut sa merit o viata asa de cruda? Bine... daca stau sa ma gandesc mai bine...in afara de curse si ca m-am futut cu tot orasul, in afara de asta nu am facut nimic.. Chiar nimic.

-Cioc! Cioc! spune Harry zambind, in mana avand ditamai buchetul de trandafiri si un urs de plus mai mare decat el.

-Hei..zic eu cu jumate de gura.

-Esti suparata pe mine, nu? spune el in timp ce aseaza ursul de plus intr-un colt alt salonului si se face comod asezandu-se pe unul dintre fotolii.

-Mai intrebi? Cum sa nu fiu suparata pe tine din moment ce tu nici nu ma lasi sa iti explic. De parca m-as uita eu la Max dupa cele intamplate. Penibil.

-Nici tu nu m-ai lasat sa iti explic deci suntem chit.

-Taci, idiotule!

-Fraiero.

-Prostule.

-Cretino!

-Te iubesc.

-Si eu te iubesc, spune Harry si se aseaza langa mine in pat.

-Harry...

-Mhm?

-Tu ai vorbit serios atunci cand ai zis ca am terminat-o si ai aruncat verigheta?

-Nu, nu am vorbit serios. Eram doar nervos pentru ca te-am vazut cu Max si.. 

-Shh!! Nu mai e nevoie sa zici nimic dar cine era Anne? Si de ce ai sarutat-o?

-Pai ea...

-A fost prima ta iubire nu? zic eu accentuand cuvantul "prima".

-...., Harry nu mai zicea nimic. Se uita la covorasul din salon.

-Harry? Stii ce, nu mai conteaza. Nu vrei sa raspunzi bine.

-Eu...adica, da. A fost. Dar acum nu mai inseamna nimic pentru mine. Jur. Asta s-a intamplat acum sase ani. Nu mai are importanta acum.

-...

-Cara zi ceva...

-Ce sa zic? Vrei sa te felicit pentru ca minti oameni? 

-...Hmnu!

-Bine.