Angels and Demons [H.S fanfiction]

VOLUMUL 2-Capitolul 19

BUUUN, DECI VOIAM SA VA ANUNT CAAA AM DEJA PREGATITA NOUA CARTE. NU E SCRISA INCA DAR LUCREZ LA PRIMUL CAPITOL SI LA COPERTA. VA FI CU HARRY ASTA E CLAR:)). SPER CA O VETI CITI SI ACEA CARTE CARE SE NUMESTE "THE MECHANIC". STIU CA TITLUL NU E CINE STIE CE DAR IDEILE SUNT SUPER, PAREREA MEA 

Dupa ce m-a amenintat, a plecat deoarece se sunase de pauza. Ce tocmai s-a intamplat? Nu pot sa stau cu acest hartuitor in acelasi liceu si oras.

Il vad pe Luke indreptandu-se spre mine.

-Esti bine? De ce ai reactionat asa mai inainte?

-Nu..adica da, sunt bine. L-am confundat pe Damon cu altcineva. Imi cer scuze.

Stiu ca nu e bine ca l-am mintit. Se va supara pe mine daca afla de incidentul cu Damon si se va supara si mai tare cand va afla ca Damon e acel Damon de care i-am povestit. Dar acum nu ii pot spune adevarul.

El se incrunta usor.

-Ce sunt semnele alea de pe obraji?

-Aaa, nimic...

-Sami?

Eu prefer sa tac. Nu stiu ce minciuna sa inventez acum.

-Nu o sa insist, dar asta nu inseamna ca nu te voi intreba mai tarziu. Mergem la ora?

-Sigur.

Intram in clasa. Aveam franceza iar profesoara inca nu a ajuns. Ma indrept cu Luke spre banca din spate care e ocupata deja de un baiat care citea o carte. Ciudat.

-Dispari de aici! Ii scuipa Luke cuvintele in fata si dur.

O face el pe tipul dur dar numai eu stiu ce inger se ascunde sub acel chip de demon.

Acel baiat isi strange imediat lucrurile si se muta in alta banca. Ma uit prin clasa si il vad pe Damon. Ciudat, nu l-am observat atunci cand am intrat in clasa. Era atent in telefonul lui. Unii colegi se uitau la mine si susoteau. Probabil se intrebau cine sunt.

Profesoara intra. Toti se ridica mai putin baietii care stau cu Luke, eu si Luke.

-Cei care nu s-au ridicat ii rog sa stea in picioare ora asta!

Toti au oftat. Serios acum. Cui i-ar conveni sa stea in picioare o ora intreaga?

Mda, ora de franceza a trecut destul de greu, si ma dor picioarele ingrozitor din cauza tocurilor. Nu a inceput prea bine ziua asta. Damon se uita intr-una la mine cu o privire si cu un zambet destul de amenintator, ceea ce ma infiora. Ma mir cum de Luke nu a observat asta.

-Sami, ce a fost chestia aia de mai devreme? Intreaba Sophia.

Bine, nu mai pot tine in mine. Trebuie sa zic cuiva, si cum Luke nu e o optiune prea buna trebuie sa ii spun ei.

-Bine fie. O sa iti spun, dar nu aici. Nu stii un loc mai retras in afara de baie?

Ea a zambit. Clar stie. M-a luat de mana si ne-am dus tocmai in spatele liceului dupa care am luat-o la stanga si am ajuns intr-o infundatura.

-Cand am zis un loc mai retras nu ma refeream la un loc asa. Dar e bun si asta. Spun razand.

-Pai aici ma retrag si eu. Nu prea vin elevi aici. Deci imi spui? Stai..mai intai sa ne asezam.

Dupa ce ne-am asezat mi-am dat drumul la vorbe.

-Pai acum ceva timp eram la o petrecere si un tip era beat si m-a tarait intr-o camera incercand sa..ma violeze. Noroc de un student de la facultate ca m-a salvat la timp.

-Si ce legatura are asta cu intamplarea de azi dimineata?

-Vezi tu...acel tip e chiar Damon.

-Tu razi de mine? intreaba ea cu o expresie destul de socata, nevenindu-i sa creada ce tocmai i-am spus.

-Sa nu spui la nimeni! Taci din gura.

-Luke stie?

-Nu! Si nici nu va sti, deocamdata. In fine, faza e ca astazi m-a amenintat, vezi semnele astea de pe fata? O intreb aratandu-i. Ea aproba dand din cap. Ei bine, el mi le-a facut. A spus ca nu se va lasa pana nu va continua ceea ce atunci a ratat.

-Nu pot sa cred...