VOLUMUL 2- Capitolul 23

459 32 2
                                    


Bine. Înainte de a începe să scriu capitolul acesta, vreau să vă anunț că am postat noua mea carte "Obligated" bineînțeles, aceasta fiind cu Harry. Sper să vă placă. Capitolul 1 deja l-am postat!

 "Carolyn Hunt, o fată în vârstă de 20 de ani, de clasă socială înaltă și cu o viață luxoasă, este obligată de către părinții săi să fie împreună cu James Lockwood, în vârstă de 21 de ani, cu aceeași clasă ca cea a lui Carolyn, fiind și el obligat să fie împreună cu aceasta. Va face Carolyn față la tot ce va urma? Sau va reuși să înfrunte tot alături de cel pe care îl iubește cu adevărat? "

Vă las pe voi să descoperiți cum se vor întâlni. *față de drăcușor* 

MULȚUMESC PENTRU ANTENȚIE! VĂ IUBESC!!


-----------------

-Lasă-mă în pace idiotule! Țipă și se agită. Ce dracu a pățit?

-Sami, liniștește-te! Sunt eu, Luke, iubito! Gata!

-Luke! Spune ea și începe să plângă foarte tare, îmbrățișându-mă cât de puternic poate. Nu mai îmi da drumul niciodată!

Am îndepărtat-o din îmbrățișare și am privit-o. Era mușcată toată, zgâriată, rănită și...dezbrăcată!? De la brâu în sus.

-Ce dracu ți s-a întâmplat? 

-Sami, te voi găsi! Răgnește cineva.

Ea s-a dus în spatele meu, îmbrățișându-mă și spunând într-una "Protejează-mă! Nu mă lăsa acum!". Mi-era așa milă de ea, dar totuși confuz. Cine i-a făcut asta? Cunosc vocea aia dar nu pot să îmi dau seama a cui este.

-Sami! Spune el, când ajunge în fața noastră.

Damon? Ce naiba? Să nu îmi spună Sami că s-a atins de ea.

-Luke! Șoptește el îngrozit, făcând ochii mari.

Am alungat-o pe Sami din spatele meu și m-am îndreptat spre nenorocitul de Damon. I-am tras un pumn în față, acesta căzând pe podeaua rece.

-Ce dracu i-ai făcut? Urlu eu, dând în el ca într-un animal. Nu îmi pasă că Sami vede asta, dar pur și simplu nu mă pot controla. El mă implora să mă opresc.

-Luke, potolește-te! Țipă ea. Doar...hai să plecăm.

După ce m-am asigurat că nu mai mișcă, mi-am dat tricoul jos și i l-am dat ei pentru a se îmbrăca.

***

Nu am mai stat la nici o oră. Ne-am dus direct acasă la ea.

-Ai de gând să îmi povestești, iubito?

Ea a oftat.

-Mai știi când ți-am spus de acel Damon de la petrecere?

-Da...

-Uhm...el este! Și nu știu, de asta am reacționat așa tot timpul ăsta. Spune dând să plângă. Prima zi, când ai văzut semnele de pe obraji...erau de la el. M-a amenințat. Mi-a spus că nu se oprește până nu termină cu mine ceea ce nu a putut termina la petrecere. Astăzi, când am plecat de pe terenul de fotbal, am fost la baie. Voiam să îmi pun gândurile în ordine. Și m-a urmărit până acolo. Și voia...în fine, știi tu. Dar am reușit să fug, și am ajuns în locul ăla unde m-ai găsit tu. Acolo m-am întâlnit cu o fată. Sophia mi-a spus că a fost fosta ta iubită. Ea a spus că vrea să mă ajute și să mă ducă înapoi în liceu. Nu prea am avut încredere, și așa a și fost. M-a dus în brațele diavolului. Îmi pare așa rău că nu ți-am spus până acum. Spune plângând și așezându-se în brațele mele. Doar că mi-a fost frică! 

-Stai liniștită iubito! Vreau să știi că nu o să te părăsesc. Da? Nu o să las pe nimeni să îți facă rău. Nimeni nu se va atinge de tine! Promit! Spun și o sărut pasional.

-Te iubesc mult! Spune zâmbind peste buzele mele.

Îmi atingea abdomenul chinuitor de încet și cu rușine. Fata asta nu se va schimba niciodată. I-am dat tricoul jos și i-am sărutat pielea fină și ușor rănită. Și-a înfipt degetele în părul meu și trăgând de el, fapt ce m-a făcut să gem. Mi-a dat blugii jos, trecându-și măna peste bărbăția mea, care deja tânjea după Sami. Am făcut la fel cu blugii săi și am sărutat-o pe interiorul coapselor, ea zgâriindu-mă destul de tare pe spate.

-Te vreau! Spune ea mai mult sub forma unui geamăt.

După ce am scăpat de ultimele articole care ne împiedicau, am intrat în ea destul de încet. Chiar vreau să o chinui. Gemea într-una și la dracu. Chiar îmi place felul în care geme.






Angels and Demons [H.S fanfiction]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum