Angels and Demons [H.S fanfiction]

VOLUMUL 2- Capitolul 9

Ziua de ieri a trecut foarte repede. Defapt nici nu a fost mare lucru. Cat ne-am instalat in camere si am iesit putin pe plaja sa ma plimb. Nici nu am stat mult din cauza ca era noapte si eram foarte obosit din pricina zborului. Tata a zis ca are o surpriza pentru noi. Pentru mine si mama. Ma bucur ca nu imi face numai mie surprize. Si ma bucur sa o vad pe mama fericita din nou pentru ca tata se comporta foarte frumos cu ea. Cine nu i-ar cunoaste ar spune ca inca sunt impreuna. Nici nu inteleg de ce oamenii se casatoresc. Casatoria mereu strica tot. Poti avea si un copil fara sa fii casatorit. 

Mi-am dat ochii peste cap la acest gand si am chicotit de unul singur. Parca as fi beat. Plec de la balcon si iau liftul. Vreau sa ii astept pe parinti in gradina. Asa le-am zis ca fac. 

Dupa 5 minute de asteptat oftez si decid sa plec inapoi spre intrarea in hotel dar ma opresc de indata ce zaresc parul buclat al tatalui meu.

-Sper sa va placa ceea ce am pregatit pentru noi. Ca pe vremuri draga Cara.

Mama se incrunta usor. Presupun ca se gandeste la acea surpriza din partea tatei. "Ca pe vremuri". Ce vrea sa insemne asta? Probabil ceva ce faceau ei doi inainte dar nu cred. Nici mama nu stie. Posibil ca banuieste ceva. Un club, ceva? Dar nu prea cred. E doar 2 dupa amiaza.

Am urcat intr-un taxiu si dupa zece minute am ajuns pe o pista de masini. Problema e ca nu vad nici o masina. Nimic. 

-Harry ce e asta? Adica..stiu ca e o pista de masini dar ce cautam aici? 

-Sa vina masinile. Spune tata si din partea opusa noua vin trei masini negre. Dumnezeule! Trei Hennessey Venom GT Spyder. As recunoaste modelul asta si cu ochii inchisi.

-Tata! zic eu mai mult ca o soapta.

-Multumesc frumos. Le spune tata intr-un mod elegant celor trei soferi care au parasit locul de fata.

-Vom face o cursa. Intre noi trei. Cine castiga, va decide ce facem toata ziua asta.

-Harry. Ce Dumnezeu? Esti nebun? Nu mai am 18 ani ca inainte. Nu risc.

-Ei haide. Vei fi la fel de buna. Ca pe vremuri. Iti amintesti?

-Bine, ofteaza mama si urcam toti trei in fiecare masina.

Mama e in mijloc, eu in dreapta si tata in stanga. Bordul masinii e..e minunat. Defapt e mai mult decat minunat. E incredibil. Nici nu cred ca exista cuvinte pentru a descrie acest bord. Aceasta masina. Pista este destul de lunga incat sa realizam o cursa adevarata. Are multe curbe. Pare periculos dar stiu ca nu va fi atata timp cat mama, tata si eu vom conduce cu mare grija. Am dat drumul la radio, melodia "Five more hours" de Deorro si Chris Brown fiind data la maxim.Imi ofera o adrenalina maxima si asta ma va ajuta sa castig cursa. Melodia este intrerupta de o voce care da startul si am pornit masina cum se cuvine. Dupa ce vocea a dat startul, melodia a revenit. Chiar ma bucur. Am atins viteza maxima si urmeaza sa iau o curba. Mama e inaintea noastra. Oh, e chiar buna la condus. Dar, o intrec eu. Fortez motorul si acum suntem toti trei la acelasi nivel. Linia de finish e aproape de noi si ma fortez mult prea tare. Doar ca nu vreau sa castige mama pentru ca daca am face toate ziua ce vrea ea..ei bine...va fi o zi plictisitoare.

Si da..cum am banuit. Draga mea mama a castigat. Am dat usor nervos cu pumnul in volan dar ma bucur pentru ea. Dupa ce a trecut linia de finish, a facut un drift perfect. Am iesit toti trei din masinile incredibil de rapide.

-Ha! V-am batut! Se pare ca azi, eu sunt sefa. Spune si aplauda iar eu si tata ne dam ochii peste cap la unison.

-Asa se pare, zice tata si o apuca de talie. Mama il accepta ca pe un gest prietenesc si ii zambesc intr-un mod foarte dulce.

-Hai mama! Ma smiorcai eu. Nu am chef de activitatile tale.

-Oh, ba da fiule. Vei avea. Zice ea si se uita la mine cu o expresie invingatoare.