VOLUMUL 2- Capitolul 12

736 58 0
                                    

Uooffff. Ma scuzaaati. Va rog ma scuzaati. Stiu ca am intarziat mult dar am avut probleme cu netul si de pe telefon imi este foarte greu sa scriuuu. :(( o sa ma revanseeez :D promittt.

----------------------

-Unde sunt? aud o voce cunoscuta intreband pe cineva. Probabil pe gardianul de aseara.

-Sunt aici.

Simt o mana dura care ma scutura usor.

-Inca sunt beti.

Ma simt ridicat. As vrea sa deschid ochii dar nu pot. Inca sunt beat. Cat am baut? Nici nu stiu ce s-a intamplat noaptea trecuta. Sami mai e aici? Sper ca da.

Dureaza ceva timp pana ajungem undeva. Cred ca in camera mea sau alta. Ma simt lasat intr-un pat cu Sami langa mine presupun. Nici nu stiu ce-i cu mine.

***

Sami se foieste semn ca nu mai doarme. Plaseaza un sarut pe fruntea mea si da sa plece dar o prind imediat de mana.

-Mai stai aici. Te rog. Zic eu cu vocea ragusita si groasa din cauza somnului.

-Bine. Spune si se aseaza cu capul pe perna ei si bratul pe abdomenul meu.

-Nu mai tin minte absolut nimic. Si ma doare capul ingrozitor. Spun eu.

-Crezi ca eu ma simt mai bine? Intreaba ea. Daca tata ma vede asa, sunt moarta.

-Nici nu stiu cine ne-a adus aici. Cine a facut-o?

-Habar nu am. Spune si ofteaza.

Eu inca sunt cu ochii inchisi. Nu pot sa ii deschid. Inca mai am tarie in mine. Nu ca aseara, dar mai am.

-Ma duc in camera mea, trebuie sa ma schimb. Tata e plecat cu mama. Si nu vreau sa ma prinda in halul asta. Beata.

-Bine. Spun si oftez.

Aud usa inchizandu-se dar se deschide inapoi.

-Ai uitat ceva? O intreb eu.

-De fapt chiar da. Aud vocea mamei.

Stai ce?

-Mama? Spun eu si reusesc sa deschid ochii panicat.

-Ce s-a intamplat aseara? Ma intreaba usor nervoasa.

-Crezi ca eu mai stiu?

-Luke. Ca esti baiat, ca esti fata...nu trebuie sa intreci masura cu alcoolul.

-M-a luat valul.

-Du-te si fa dus si imbraca-te. Mergem la micul dejun cu familia Pérez. Te asteptam direct acolo.

Pérez. Imi suna foarte cunoscut. Dar nu am starea necesara sa ma gandesc de unde stiu acest nume.

Ma dau jos din pat si ma indrept spre baie. Imi dau jos hainele de aseara si le arunc pe gresia rece.

Dupa ce termin dusul, ma indrept spre dulap si aleg o pereche de blugi negrii si rupti in genunchi, un tricou alb si o camasa rosie in carouri. Nici nu stiu de ce am luat-o la mine. Incalt conversele negre si imi iau ochelarii de soare. Imi trec mana prin par pentru a-l aranja si cobor. Pérez. Inca incerc sa imi aduc aminte.

Ma indrept spre restaurant si ma uit dupa parintii mei. Mama imi face cu mana si ma indrept spre masa unde vom servi micul de jun.

Raman surprins atunci cand o vad pe Sami. A da. Tatal ei. Dl. Pérez. Uitasem.

-Luke, ei sunt familia Pérez.

-Hei..

-Buna Luke. Ma saluta Sami.

-Hei Sami.

-Voi va cunoasteti? Intreaba tatal lui Sami.

-Da tata...

Dupa ce am mancat si am mai discutat..ei bine, mai mult parintii nostrii au vorbit. Intre mine si Sami era un val de tensiune. Si e ciudat. Pentru ca inainte nu era nimic. Doar relaxare.

Intr-un final am plecat. Eu cu Sami am decis sa ne plimbam prin gradina.

Am vazut o floare care imi place.

-Inchide ochii.

Ea aproba si face cum ii spun eu. M-am indreptat spre acel ghiveci cu flori si ma uit prin jur sa nu ma vada nimeni. Dupa ce ma asigur ca nu a vazut nimeni, am rupt floarea.

Am ajuns inapoi la Sami si i-am prins mana. I-am pus floarea si am avut grija sa nu o scape.

-Poti deschide ochii.

Ea zambeste la vederea florii din mana ei.

-Luke e superba.

-E doar un fir amarat rupt dintr-un ghiveci idiot.

Expresia ei se schimba. Cred.

-Las-o balta. Mergem?

-Bine.

O fata de pe partea cealalta a gradinii imi face cu mana iar eu decid sa ii returnez gestul.

-Ce a fost asta? Pufneste Sami.

-Asta ce? Intreb eu putin nervos.

-Nu te prefa ca nu stii Luke.

Ea o imita pe fata aceea si pe mine.

-Asta. Spune zambind nervos si fals.

-Un salut? Intreb eu ironic.

Asta nu va duce nicaieri.

-Pleaca. Spune ea in timp ce imi da floarea inapoi.

-Ce? Intreb eu putin iritat si mai mult nervos.

-Pleaca. Repeta ea. Doar pleaca.

Eu nu mai zic nimic si plec. Incotro? Habar nu am. Cred ca ma duc sa fac o plimbare pe plaja.

Angels and Demons [H.S fanfiction]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum