Decădere //Finalizata//

Capitolul 20

-Tu cine dracu esti?
-Cosmaru tau!
Vad cum Denis ii da un pumn direct in fata iar Adam cade din picioare din cauza impactului.
Denis nu mai asteapta si il loveste cu picioarele direct in fața si in stomac.El geme de durere si isi tine mainile in jurul abdomenului.Ochiul lui este inflat,iar din gura scuipa doar sange.
-Denis!Spun si ma ridic din pat,ajungand la Denis care tot il lovea.
-Denis,gata,opreste-te!
Nu ma asculta,se uita cu furie la Adam ce statea inconstient pe jos.
-Asa patesti daca pui mana pe ea!Scuipa el cuvintele spre Adam.
Il iau in brate,asa oprindu-l din actiune.
Ma imbracisaza strans,simtind cum nu mai pot sa respir.
-Haide sa plecam de aici!
Spune si ma trage dupa el,in hol.
Imi da din nou geaca,pentru a nu fi remarcata,deoarece sunt doar in lenjerie.Trecem prin multimea de oameni,si ajungem la masina lui.
Urc si stau cuminte tot drumul.
In sfarsit sunt in siguranta.Nu mai sunt in acel club nebun unde aproape toata noaptea am tremurat de frica.Mai e putin si o sa ajung acasa,la casa unde am copilarit si unde acum stau cu Denis.Imi e dor de parintii mei,care mereu imi erau alaturi.Ei niciodata nu ar fi tipat la mine asa cum a tipat Denis.Niciodata nu m-ar fii dus la un club,sau m-ar fi lasat sa merg la un club unde erau doar futangi,si afemeeiati.Poate am facut o mare gresala ca am pus suflet in relatia mea cu Denis,daca o pot numi asa.Dar trebuie sa tin cont ca el a fost intotdeauna langa mine.La spital,daca nu era el,eu puteam sa mor.Medicii au zis ca a fost o minune ca m-am trezit.El m-a trezit.Cu vorbele lui frumoase.Dar sa nu uitam ca daca nu m-ar fi dat el afara din casa eu eram bine si nu ajungeam la spital.
Iar in seara asta parca m-ar fi auzit cum ii strigam numele in gand,ca sa vina sa ma salveze.Poate ca e acea conexiune intre noi.
In sfarsit ajungem acasa.Ies din masina si intru in casa nemaiasteptand sa il vad pe Denis.
Imi dau geaca lui jos de pe mine si o asez pe canapea.Urc in camera mea si ma trantesc in pat,vazand  usa care sta intinsa pe jos.Perfect o sa dorm cu usa larg deschisa,mai pe inteles,fara usa.
Imi inchid ochii si incerc sa adorm,dar nu reusesc caci aud zgomot in camera.Imi deschid ochii si il vad pe Denis in tocul usii.
Nu asta,nu acum,nu am forta de a vorbii cu el!

              Denis P.O.V.         

Auzeam cum tipetele iubitei mele se auzeau dincolo de usa.Am deschis-o si am ramas perplex cand am observat o maimuta care o tinea sub el.Ea plangea si incerca sa il dea jos dar nu reusea.Cand m-a observat,a si ajuns pe jos.Sangele lui era pe pretutindeni mai ales pe pantofii mei si pe palme.
Alessia ma uimit in seara asta prima data m-a luat in brate,iar mai apoi nici nu m-a bagat in seama.
Nu mai pot sa astept pana dimineata, o sa ma duc acum sa vorbest cu ea.
Usa camerei ei sta intinsa pe jos.La naiba imi pare rau pentru tot.Cum am putut sa ii daram usa.Aveam nervi din cauza ca m-a excitat si apoi a plecat lasandu-ma neterminat.Dar totusi si cand am tipat la ea,cand am intrat pestea ea,si cand am dus-o acolo tot o iubeam si la naiba tot o iubesc.Fata asta m-a facut sa iubesc neconditionat si sa iubesc din inima.Nu stiu ce a fost in capul meu cand am dus-o acolo.Stiam ca sunt doar cocalari beti si perversi.Cum am putut sa o las acolo?
Isi deschide ochii si ma observa.Raman cateva secunde stana-de-piatra dar imi revin si ma asez langa ea.Nu zice nimic,ii aud doar respiratia greoaie.Este in lenjeria aceea superba de culoare albastra.Nu,nu ma pot gandi la asta acum.
-Imi pare rau!Spun si vad cum privirea ei se lasa in jos.
-Imi pare rau pentru tot.Pentru ca nu sunt iubitul perfect,ca ma supar din orice,si ca ti-am facut atat de mult rau.Nu trebuia sa ma comport asa.Am fost un prost,nu trebuia sa te duc acolo si mai ales sa te las si singura.Imi pare rau ca tip ca un disperat si ca te fac sa suferi.Am gresit mereu.Am gresit cand am facut pariul, cand te-am amenintat,cand te-am dat afara din casa si  cand te-am dus acolo.Imi pare rau pentru tot!
O vedeam cum i se scurge o lacrima pe obrazul ei fin.Privirea ei era tot in jos iar asta ma facea sa imi pierd mintiile.
-Spune-mi ca ma ierti!Spune-mi!Te rog!Spun cu o voce joasa si cu lacrimi in ochi.
Isi ridica privirea.Ochii ei erau de un verde inchis ce se vedea printre lacrimi.Ofta scurt si isi umezi buzele trecand cu limba peste ele.
-Denis...spune ea cu o voce tremuranda.
-Nu pot sa fac asta.

Inteleg.Inteleg ca nu ma poate ierta.I-am facut un mare rau.Trebuia sa am grija de ea iar eu ce am facut?Am inceput sa fiu rau cu ea,si sa o fac sa sufere.Mereu pufneam cand o auzeam ca imi spune ca ii place de Denis cel dragut,nu cel badaran.Atunci nu intelegeam de ce spune asta.Credeam ca sunt unul si ascelasi dar m-am inselat.Eram cand un baiat bun si dragut,cand un badaran nesimtit.
Ea era mereu fata intelegatoare si draguta.Ea nu se schimba niciodata.Dar eu da.Ma ridic de pe pat si ies din camera ei.Mi-a ajuns cat rau i-am facut.Gata.

Heeeei dragutilor!!!
In sfarsit i-a venit mintea la cap lui Denis.
Sfarsitul a fost putin trist,dar nu va faceti griji totul va deveni la normal in capitolele urmatoare.
Sper ca va place cartea mea,este prima,si vreau sa fie cat mai buna.

Puteti va rog sa vă da-ti cu parerea,putin despre carte?Vreau sa stiu daca sa o mai continui,sau nu!
Va multumesc enoooormmm pentru voturi,si sa nu uitati ca va iubbbbesssssccc!!❤❤❤

Ps:Scuze de greseli.❤