Intuneric si curaj! ♡♥

Acum si aici.

STEFANÔ POV'S.
Nu imi vine sa cred cine practic urma sa devina calaul meu..
Alexandra?? Nici daca imi spunea cineva ca asa v a fii nu as fii crezut. E imposibil...nu .. asta e un cosmar si eu trebuie sa scap de aici..
Ea era fata care m a refuzat
Adica niciodata nu am mai cunoscut pe nimeni ca ea. Arata bine...chiar mai bine.. nu imi vine sa cred.. chiar as mai vrea o sansa.. dar cer imposibilul sunt sigur de asta. Regret si acum ca nu am avut curajul sa ii spun adevarul...dar asta e.. ea chiar nu poate simtii iubirea.. are nevoie de prea multa ca sa se vindece..
Mi am cerut scuze pentru tot ce i am facut..si erau sincere. Din nou chiar si dupa atatia ani..fata asta scoate ce e mai bun din mine..eu nu pot face la fel..adica ea oricum e buna.. din toate punctele de vedere.
-Si ce vrei de la mine ... sa te cred..? M ai chinuit cumplit...dar nu e vina ta.. e a mea..pentru ca am avut incredere intr un ...nici nu stiu ce esti... cum ai putut face asta.. ? Zim... acum si aici.! Spune ea pastrandu si calmul.
-Vreau sa ma crezi.. eram tanar.. si prost si influentat de prieteni.. imi pare asa de rau.. ca am fost un bleg..iar acum ti se va ideplinii dorinta.. ii spun si simt cum lacrimile incep ca niste nenorocite ce sunt si o iau la vale pe obrazul meu plin de sange..
-Eu .eu si dorintele?? Am una singura.. tu m ai placut vreodata sau totul a fost un show?? Ma urasti sau ma iubesti?? Sau nici nu iti pasa ca traiesti cu mine pe aceeiasi planeta..?? Eu nu inteleg..
Spune ea.. nici nu are idee.. ce stie ea..
-Eu..pai eu... ma balbai..
-Bine! Fie nu iti pasa de mine. Am inteles.. mi ai ziso asa de des ca nici nu mai intreb de ce. Spune ea si ofteaza zgomotos.apoi se aseaza jos pe cimentul asta afurisit.
-Nu.! Nu fa cum faci mereu ..
-Ce fac mereu? Intreaba ea..
-Iti dai cu parerea mereu si nici nu stii despre ce e vorba.. nu mai fa asta. Asculta ma .. nu vreau sa mor si sa nu iti spun
-Asa. Ascult. Ma rog ..
-Nu nu te am placut.. te am
-Stiam eu..!
-Asculta ma.. eu te am cred...iubit.. adica nu ti am spus niciodata..ma intimidam doar daca stateam langa tine.. imi pare rau.. i am spus..
-Tie? Pentru ce?
-Ca nu ti am spus.. ca mi am batut joc de sentimentele tale..si ca nu am stiut sa tin langa mine o prietena asa buna ca tine..ca nu am stiut sa apregiez.. imi pare asa se rau.. si mai ales ..ma simt vinovat.. pentru ce om rece dur ...si nemilos ai devenit astazi..e vina mea.. am avut un mare ..nici nu mai stiu.. eu cred ca te am ranit mult. Ii spun si oftez la final. Ce as putea sa mai spun . Nu mai am cuvinte..
-Off... pacat ca e prea tarziu.. imi pare rau.. acum de unde il stii pe Domnul E.? Ma intreaba ea..
-Poftim? Nu cunosc un asemenea om. Plus ca imi pare cuno...iar aici mi am amintit.. Domnul E... nu e un Domn ...e o Doamna...
-Minti. Stiu ca stii ceva...
-Urasc ca ma cunosti. Oricum voi murii deci fii atenta .. Domnul E e defapt Doamna X. Dar nimeni nu stie asta...
-Si tu cum de stii.. , ?
-Pai ea e.. fosta mea iubita. Spun..
-Cum o cheama ..? Ma intreaba..
-Dina.
Ramane muta de uimire.. si se uita in gol cateva minute..
-Nu cred.. cum mama dracu sa imi scape . ... nu pot sa cred.. ce dracu ai Alexa..? Unde ai mintea...? O aud cum incepe sa tipe..
-Alexa esti bine..? O intreaba Frans si intra in incapere.
-Mda. Am aflat.. cu el ce facem.?
-Doamne drace..de parca nu ai stii..si isi scoate pistolul..pana aici mi a fost..sau asta am crezut..
-Stai! Am nevoie de el in viata.. spune Alexa..
-Ai inebunit? Incepe Frans.
-Nu. Gandesc ..dar tu nu.
-Nu il tin la mine. Te descurci.. si ai grija de el..clar??!
-Stiu ce am de facut. Hai Stedan..sa mergem avem treaba..
Nu cred..deci nu imi e calau..imi e salvator..nu e demon..e un inger
-Tu esti Alexandra care o cunosc.. am spus langa urechea ei..
-Taci sau te las aici. Spune ea..
Am iesit ..gata ...acum ma pot schimba si poate imi va mai da o sansa.. dar....

Gata si acest capitol.. va multumesc ca imi citit cartea .. va pup..:* :* :))
.