Intuneric si curaj! ♡♥

A<H>A<M>.

ALEXA POV'S.
Ma aflam acasa la mine.. cu Kam pe canapea..care se pare ca e gelos pe Alex. Chiar nu am timp de asta.. nu acum..ultimul lucru pe care il vreau ..stai..de care am nevoie e iubirea cuiva. Eu nu stiu ce e aia iubire. Niciodata nu am stiut.. imi amintesc ca in liceu eram considerara o ciudata. Sunt ce mai bipolara persoana pe aare o cunosc...deci . Sunt momente in care vreau doar sa dispar..sa fug..si sa revin cand totul e clar. As putea.. as putea sa fac asta.?
-Kam.. afara. Am niste treaba...te rog iesi. Trebuie sa plec undeva..si nu te las pe tine aici.
-Dar nu sunt..
-Mda..cum spui tu. Nu sunt proasta imi dau seama..de multe lucruri.. si mi am dat seama de adevar. Ii spun cat pot de repede. Chiar nu am chef de sentimente..nu acum.
-Ok. Ies. Iarta ma..nu am..
-Nu conteaza. Nimic din astea nu conteaza. Ii spun
El merge la masina lui..iar eu la a mea.. accelerez cat pot de tare ... destinatia..fosta mea casa din copilarie. Nu am mai vazut casa asta de 10 ani. Am paradit o cand aveam 8 ani. Mama credea ca v a face o casa mare..frumoasa.. si xa vom traii toti in ea fericiti...
Vaii..cat s a putut insela.. imi pare asa de rau pentru ea. Si uneori sunt fata aia rea care nu judeca cum ar trebuii. Nu mai stiu ce a facut..cum a facut. Dar stiu ca ceva nu ar trebuii sa aflu. Ceva din trecutul ei. Lipseste o singura bucata din pazzel.. dar nu ca aia..mica care nu prea valoreaza nimic. E ca una mare care pur si simplu ar da sens la tot. Dar nu stiu ce..am multe banuieli..dar nici una confirmata..si nici nu am curaj...pentru ca mereu a ramas intrebarea ce fac dupa ce.?? Si raspunsul..nu stiu.
Ma rog ..am scris mult..chiar mult in copilarie.. imi.placea asta.. imi placea sa ma uit la pozele cu mine mica..chiar daca nu aveam multe.
Tata a luat toate tablourile cu mine si fratele meu. Nu stiu daca il urasc sau daca trebuie sa il las in pace. Ma plimbam prin curtea asta.. si am dat cu ochii de un mos.. care statea in fata unui
-Buna ziua. Ii spun politicos.
-Buna ziua fata mea. Imi raspunde el
-Ce faceti?
-Stii cu cine vorbesti?? Cine sunt?
-Pai..eu..
-Daca ai stii nu ai mai vorbii asa..
-Cine sunteti? Il intreb..si cred ca nu vreau sa aud raspunsul
-TATAL TAU..
-Imposibil..spun.
-Imposibil dar totusi traiesc. Nu prrea mult..nu prea bine..dar mai respir.
-Ce faci aici? Il intreb cu vocea dura si rece. Mereu am urat sa vorbesc cu el..nu imi placea sa fac asta. Adica ma intorcea impotriva mamei mele.. ma manipula asa usor uneori..chiar daca eram un copil. Nu stiu acum ce ar trebuii sa fac. Adica nu am nici o idee. Chiar niciuna.
In fine.. am raduflat .. am inspirat si expirat.. si degeaba. La dracu nimic nu functioneaza .. adica am nervi si chestii.. trebuie sa ii spun acum ..
-Numai tu esti de vina. Sa stii.? Ti a fost usor.. asta e tot ce vreau sa te intreb.
-Ce sa imi fie usor..?
-Nu face pe prostu..niciodata nu a tinut asta cu mine. Stii la ce ma refer.. sa ne lasi.. sa pleci si sa iti cauti ..nu stiu ce ciufuta mai buna ca mama...ii tip eu
-Nu am.facut asta.
-Aa..nu..?? Atunci ce ai facut..?
-Am jucat. Nu e vina mea ca am pierdut tot.. spune el. E la fel cum il stiam ..tot nepasator..si tot pe mama da vina. Eu mor.. dar nu inaintea lui.
Nu pot sa cred ca am avut tata un asa monstru. Serios acum chiar nu pot sa cred.. ??!!!!! La dracu!!!
-Mda. Dar e vina ta ca ai riscat tot. Regreti ceva ? Ii spu eu aprig
-Mda. Mereu am regretat.
-Ce?
-Ca tu....

Gata si acest capitol.. ce credeti ca ii v a face Alexa lui? Va multumesc mult ca imi cititi. Va pup.. :* :* :)) scuze ca a fost asa de scurt.