Cine oare a permis
al vieţii mele iubit vis,
încet să mă părăsească,
şi să nu mă mai iubească!
să plece-ncet din inima mea
lăsând în urmă osândă grea.
Ochi - scânteietori înlăcrimați
De durere sfâșiați!
***
zâmbind spuneai că-mi aparţii,
c-a mea pe veci tu vei fi!
că mă iubeşti, iar amândoi,
vom trece peste vânt şi ploi.
mereu amorul meu păgân
să-l plec liniştit pe-al tău sân.
căci mâna ta, sărutul tău,
ca un înger mă va feri de rău.
Dar azi e furtună şi plouă,
lacrimile mă-mbracă cu o haină nouă,
sărutul tău, întârzie s-apară
la fel şi braţul,ce mă-mbrăţişa odinioară.
Şi cuget în gând, oare vei veni?
Măcar în vis, ca-n prima zi
Dar - nu ştiu cine ţi-a interzis,
să mă iubeşti - Tu - dulce vis.
CITEȘTI
Oaza De Liniște. Memorii.
PuisiOaza de liniște reprezintă locul unde mă retrăgeam ori de câte ori sufletul îmi era trist. Acolo îmi găseam liniștea de care aveam nevoie și refugiul din fața sentimentelor. Doar acolo mă simțeam în largul meu. Adâncit în metaforele cuvintelor, regă...
