ENTANGLED

Capitolul X

M-am îngrămădit mai adânc în brațele mari şi puternice ale lui Harry. Mi-am mișcat capul pe pieptul lui, ferindu-mă de lumina puternică  care pătrundea în cameră. Mi-aş fi mişcat şi  picioarele  dacă nu erau prinse între ale lui  ca într-o menghină. I-am simțit degetele dându-mi o şuviță de păr după ureche şi am zâmbit neintenționat.  Buzele sale moi s-au lipit de lobul urechii mele, tachinându-mă.  Aerul fierbinte mi s-a lipit de piele, dând naștere unui fior straniu.  Buzele sale s-au lipit blând de ale mele, mângâindu-le într-un mod chinuitor de plăcut.

-Bună dimineața, iubito!
Vocea  groasă a lui Harry mi-a adus un alt zâmbet care a fost imediat mascat de surprindere şi un sentiment străin asemănător fericirii.   Iubito apelativul folosit a sunat atât de intim şi în acelaşi timp, copleșitor.
Am rămas câteva clipe imobilizată, gândindu-mă doar la cum ar suna acelaşi cuvânt rostit de mine.

-Neața, am mormăit, renunțând la ultimul cuvânt.

-Cum ai dormit?

Cum am dormit? Puțin cam greu să mă gândesc la un răspuns în timp ce buzele lui Harry îmi întorc toate sentimentele pe dos.

-PER...FECT!  
Cuvântul a fost rostit pe silabele datorită întreruperii sărutului lui Harry, dar a fost cât se poate de sincer.

Am dormit mai bine ca niciodată. Nu ştiu dacă se datorează saltelei de la pat, căldurii oferite de corpul lui Harry sau pur şi simplu, prezenței lui, dar cred că toate au contribuit la somnul meu liniștit. 
Nu ştiu cum am ajuns astfel. Nu ştiu cum de s-a întâmplat să-mi las orice sentiment rațional în urmă şi să ascult doar de bătăile alarmante ale inimii mele, dar asta pare a fi un lucru pe care nu-l poți controla.  

Nu ştiu ce îmi face Harry, cum reuşeşte să îmi creeze un amalgam atât de înverşunat de sentimente. Lângă el simt furie, siguranță, linişte şi iubire în acelaşi timp.  Mă face să mă simt ireal. 

Prezența lui mă face să mă simt protejată, dar, în acelaşi timp, mă înnebunește. Caracterul său este atât de bine mascat, nereușind niciodată să-mi dau seama ce ar putea să se petreacă în mintea şi inima lui.  Harry e însuși un mister.  Un mister pe care  îmi doresc să-l parcurg pas cu pas, până ce, într-un final, am să-l înțeleg.   Nu ştiu aproape nimic despre el, dar cu toate astea, am senzația că îl cunosc atât de bine.

Fiecare atingere a lui este diferită.  Fiecare mă face să tremur şi să mă face să mă simt dezarmată.  Buzele sale peste buzele mele  îmi oferă o senzație copleşitoare, aducându-mi inima la calm şi apoi făcând-o să se zbată atât de vioi încât mă gândesc că o să-mi fugă din piept pentru a se odihni  în palma sa.  Pielea lui rece în contras cu pielea mea fierbinte, parcă menține un aisberg în foc.   Iar ochii săi atât de verzi şi vi contopiți în privirea albastră şi întunecată a ochilor mei, mă duc cu gândul la o frumoasă zi de primăvară.

Şi chiar dacă în spate a tot ceea ce se întâmplă acum stau doar câteva zile, sunt cele mai minunate zile şi par a fi o eternitate.  Uneori nu e nevoie să îți petreci o viață întreagă lângă o persoană pentru a înțelege că pierderea ei ți-ar aduce un gol imens şi fără remediu,  e nevoie să o priveşti în ochi şi să cauți iubirea după care sufletul tău tânjeşte, iar apoi merită să aştepți oricât ca aceea iubire să prindă aripi şi să ajungă în sufletul tău.

Iubirea nu e ceva pe care să-l poți planifica. Nu e un sentiment pe care îl poți controla. Nu e nici ceva care ia naştere uşor.  În schimb, e un sentiment care piere greu sau de multe ori, niciodată. E un sentiment care se transformă într-o istorie a sufletului.  Iubirea prinde viață în timp, prin lucruri mici. Nu poți iubi dintr-o dată, aceia nu  este iubire.  Iubirea presupune nebunie, risc, fericire, dor.  Ea cuprinde toate sentimentele într-unul singur, deaceea se spune că  este cel mai puternic sentiment.   Şi cel mai important, iubirea e totodată şi cel mai înșelător sentiment. Niciodată nu vei avea certitudinea că iubirea este suficientă şi nici nu vei putea înainta cu frimituri. În iubire există o singură miză: câștigi sau pierzi tot.