Unknown number (volumul 1)

38#

-Trebuie sa va spunem ceva.

-Ce e, Rossa? ma intreaba tata alarmat dupa ce imi vede expresia pe care o avea fata mea.

-Sunt..sunt...

-Ce esti?

-Sunt insarcinata, mama!

-Ce?! rabufneste tata sarind de pe canapea.

-Esti gravida cu el?! striga mama aratand spre Fede.

-Da! suspin eu plangand.

-De ce plangi, scumpo?! E...e ceva de bine! Ai 20 de ani, era normal sa se intample si asta.

-Rossa, stim ca am pus presiune sa fi cuminte si sa nu te culci cu niciun barbat, sa nu pleci noaptea sau sa nu vorbesti cu nimeni necunoscut, dar totusi esti majora. Ne bucuram pentru voi, intr-un fel stiam ca asta o sa zici, deobicei nu prea aduci baieti acasa. Louis, o sa avem un nepotel sau o nepotica... incepe mama sa topaie luandu-ne pe amandoi in brate.

Zambesc printre lacrimi si o iau in brate. Tata se alatura si el imbratisarii noastre. Nu pot sa cred ca ei chiar se bucura de asta!

Fede parcheaza masina si imi scoate bagajele din portbagaj. Le trag dupa mine pana ajung in camera si incep sa despachetez.

-Ti-am spus eu ca ai tai se vor bucura! spune tragandu-ma langa el si sarutandu-ma.

-Abia astept sa aflam daca va fi baiat sau fata. Ce ai vrea sa fie?

-Nu conteaza, atata timp cat e copilul nostru poate sa fie orice.

-Te iubesc.

-Si eu, zana mea pitica. Oare daca va fi fata va semana cu mine sau cu tine??

-Orice ar fi va avea ochii caprui, amandoi ii avem asa. Sper sa semene cu tine, esti asa frumos!

-Tu esti zana mea. Poate voi avea doua zane, sau un zanisor si o zana.

-Sau poate vei avea trei zane, sau chiar doua zane si un zanisor.

-Adica vor fi gemeni?!

-Poate.

-Nu, nu....ii facem pe rand, nu toti odata. Si asa nu ma prea pricem sa schimb scutece, la partea aia tu te ocupi, iubire.

-Ce ma fac eu cu tine, idiotule?!